Miliarde din bani publici şi nicio victorie. CF Brăila este ciuca bătăilor în Liga a II-a a fotbalului românesc.
Trei ani le-au trebuit fotbaliştilor brăileni să revină în Liga a II-a, iar după primele 11 etape din această toamnă, formaţia brăileană este deja retrogradată. Zvonurile care circulă în acest moment nu mai sunt deloc optimiste, însă deocamdată nimeni nu vrea să dea explicaţii oficiale legate de eşecul fotbaliştilor brăileni. Asta cu toate că echipa CF Brăila este susţinută din bani publici.
Preşedintele executiv al formaţiei brăilene şi-a închis telefoanele şi este de negăsit după semieşecul cu CS Otopeni, însă redactorii "Obiectiv" au reuşit să afle suficiente informaţii privind bugetul de care a dispus echipa fanion a oraşului Brăila în ultimii doi ani.
Sursa demne de încredere ne-au declarat că fondurile pe care Primăria şi Consiliul Judeţean le dirijează către CF Brăila se acordă anual şi nu pe sezon competiţional, iar nemulţumirile oficialilor clubului sunt legate de faptul că deşi a promovat într-un eşalon superior, echipei CF Brăila i-au fost alocaţi anul acesta, aceiaşi bani ca şi în 2009, adică 12 miliarde de lei vechi. Cu menţiunea că anul trecut, din această sumă, clubul a beneficiat de doar 11 miliarde, iar în 2010, până în acest moment, echipa a primit 9 miliarde.
"Nu sunt bani mulţi, dacă ţinem cont de faptul că ultima adversară a brăilenilor, CS Otopeni, care are ca obiectiv tot menţinerea în acest eşalon, are un buget de 22 de miliarde bani vechi, iar o formaţie care este în lupta pentru promovare, Concordia Chiajna, beneficiază de 1,5 milioane de euro. Cu 9 miliarde, CF Brăila trebuia să se menţină în Liga a II-a. A venit în runda a V-a Liviu Ciobotariu, care fără să vadă echipa la lucru, şi-a propus un loc 6 la finalul campionatului, dar când şi-a dat seama de ce lot dispune, a dat bir cu fugiţii şi, în lipsă de soluţii, s-a apelat din nou la Timofte, care, după câte se pare, face doar muncă patriotică. Nu este, totuşi, o sumă mică. Dacă era bine gestionată, adică dacă din aceşti bani se făceau şi două, trei transferuri bune, CF Brăila era acum în afara zonei retrogradării", ne-a declarat, sub protecţia anonimatului, unul dintre responsabilii de la CF Brăila.
Sursa citată a arătat faptul că toţi jucătorii transferaţi în 2009 şi 2010 au venit liberi de contracte. Pentru ei nu s-a plătit nimic, iar banii primiţi de la Primărie şi CJ se duc pe salarii, care, potrivit aceleiaşi surse, în acest moment sunt între 3 şi 40 milioane de lei vechi, cu menţiunea că acestea sunt diferenţiate de la fotbalist la fotbalist.
"Până la urmă, adevărul este crud, dar adevărat: s-au adus jucători după buget, adică liberi de contract. Dacă în 2009 clubul a avut un buget de menţinere, dar a promovat în Liga a II-a, cu aceiaşi bani nu se pot face minuni. Lipsa fondurilor nu este singura cauză a actualei situaţii în care se află echipa: cea de-a doua ar fi aceea că jucătorii aduşi nu confirmă deloc, au evoluţii oscilante, unii dintre ei sunt depăşiţi de rigorile acestui eşalon", declară sursa citată.
În returul sezonului 2009-2010 şi în turul campionatului 2010-2011 s-au cheltuit 1,3 miliarde de lei vechi pentru organizarea partidelor de pe teren propriu şi deplasările efectuate, urmând ca în următoarele patru partide rămase de disputat să se mai cheltuiască 200 milioane de lei vechi. Tot în această perioadă, conform responsabilului de la CF Brăila, 500 milioane de lei vechi s-au alocat Centrului de copii şi juniori.
Promovarea
După ce timp de trei sezoane a navigat prin cel de-al treilea eşalon fotbalistic al ţării, Brăila, care nu de mult se număra printre oraşele cu cei mai mulţi spectatori la meciurile din prima ligă fotbalistică din România, a scăpat de coşmarul prin care a trecut în această perioadă şi a promovat în Liga a II-a.
Era rezultatul unei strategii reuşite. A fost nevoie de două campionate pentru ca şefii clubului să înţeleagă că promovarea nu se poate realiza cu o echipă formată numai din jucători autohtoni. Înaintea sezonului competiţional 2009-2010, la gruparea dunăreană au venit mai mulţi fotbalişti în probe, însă, dintre ei, doar opt au fost cooptaţi în lot, Cristian Gurguiatu şi Nelu Bucă, ambii de la Dunărea Călăraşi, Robert Stăncioiu, Gheorghe Badea, Cătălin Tudor, toţi de la Rocar Bucureşti, Şerban de la CF Predeal, Emmanuel Ndigwe de la FCM Târgovişte şi Cristian Panait, de la Unirea Slobozia. Rezultatul demersurilor a fost acela că echipa fanion a oraşului Brăila a fost singura din Liga a III-a care în turul campionatului precedent nu a cunoscut gustul amar al înfrângerii.
Cu toate că la finalul sezonului de toamnă CF Brăila se afla pe locul întâi, conducerea clubului a hotărât să-l înlocuiască pe Darie cu Daniel Timofte, iar cu acesta la timonă CF Brăila şi-a parafat promovarea în Liga a II-a încă după etapa a 27-a, cea în care brăilenii au învins-o la scor pe CS Panciu, singura formaţie care mai rămăsese în cursa pentru promovare din Seria I.
Promisiuni şi atât
La finalul campionatului, şefii anunţau schimbări majore. Ei afirmau atunci că vor da voie unora dintre jucători să plece la alte formaţii şi că vor căuta să aducă la Brăila câţiva fotbalişti cu experienţă, care să completeze posturile deficitare. Viitorul echipei părea unul optimist şi se aştepta iar o vară prolifică pentru fotbalul brăilean. Speranţe deşarte...
Deşi s-au promis jucători cu experienţă care să facă faţă în eşalonul al doilea, în cele din urmă s-a dovedit că şefii de la CF Brăila nu au făcut cele mai bune alegeri, pentru că din lipsa banilor, opţiunile lor s-au îndreptat tot către jucători liberi de contract, uşor de adus la club din punct de vedere financiar, dar a căror eficienţă, în timp, a fost mult sub aşteptări.
CF Brăila are doar 3 puncte, din tot atâtea egaluri, toate obţinute pe teren propriu. Nici măcar o victorie! A fost adoptată o strategie păguboasă de data aceasta. Nu s-au ales fotbalişti valoroşi, cu experienţa acestui eşalon, ci jucători liberi de contract. Şi toată lumea ştie că acel fotbalist de care nu se interesează nimeni, nu are valoare. Şi atunci, promisiunile făcute la finalul campionatului 2009 - 2010 au fost doar vorbe în vânt, fără acoperire şi în realitate.
Toată vara, pe la Brăila au venit zeci de pretendenţi, dar, se pare, niciunul nu a convins, după cum nici cei transferaţi nu au rupt gura târgului.
Trebuie admis că a existat şi un anumit procent de neşansă în partide precum cea cu Sâgeata Năvodari şi FC Botoşani, dar "norocul şi-l mai face şi omul cu mâna lui". Neşansa nu poate fi o justificare continuă a nereuşitelor echipei brăilene. Pentru că şi aspectul jocului a avut de suferit în toate cele 11 partide. Echipa brăileană a întâlnit şi formaţii gen Steaua II sau, mai nou, CS Otopeni, care au evoluat în teren fie cu mulţi juniori, în cazul primei echipe, sau cu 6-7 rezerve, în cazul celei de sâmbăta trecută. Deşi sezonul de toamnă se apropie de final, echipa nu are încă o strategie de joc, nu au apărut automatisme şi nu sunt vizibile scheme de joc.
Şi instabilitatea la nivelul băncii tehnice poate fi o cauză a acestei situaţii critice în care a ajuns fotbalul brăilean. Se pare că, de data aceasta, conducerea nu a ales varianta potrivită pentru postul de antrenor principal, pentru că niciuna dintre cele două soluţii nu a fost viabilă. CF Brăila a început sezonul cu Daniel Timofte. După primele 5 etape, pentru rezultate foarte slabe, acesta a fost demis. A fost adus apoi Liviu Ciobotariu, care după tot atâtea runde s-a convins că Brăila nu are valoare de Liga a II-a şi a plecat. În aceste condiţii, pentru că se apropia partida cu CS Otopeni, cea care putea readuce gruparea brăileană în lupta pentru supravieţuire în acest eşalon, conducerea clubului i-a oferit a doua şansă lui Timofte. Tehnicianul a revenit fără să ceară niciun ban deocamdată pe banca tehnică, dar i-a fost imposibil să facă minuni cu aceiaşi jucători, în condiţiile în care o nouă perioadă de transferări va fi abia în iarnă.
Evoluţii mediocre şi doar 3 puncte în 11 etape
CF Brăila putea să înceapă cu dreptul actuala stagiune, numai că, la 1-0, în partida de debut a turului, cu Săgeata Năvodari, Nelu Bucă a ratat un penalty şi, în final, elevii lui Timofte au pierdut cu 1-2. A urmat un joc foarte slab la Buzău şi, evident, o altă înfrângere, la limită, dar a fost un alt eşec după care, la a doua apariţie pe teren propriu brăilenii au smuls un punct uneia dintre formaţiile fruntaşe ale Seriei Est, Concordia Chiajna.
Din nefericire pentru CF Brăila au urmat patru prestaţii mediocre, încheiate cu tot atâtea înfrângeri. La Viitorul Constanţa, în etapa 8-a, doar patru minute au despărţit-o pe formaţia dunăreană, condusă atunci de Liviu Ciobotariu, de o remiză, dar scorul final a fost 2-1 pentru echipa lui Gică Hagi.
În ultimele trei runde, CF Brăila a avut o evoluţie demnă de acest eşalon doar în partida de pe teren propriu cu FC Botoşani, o întâlnire care s-a încheiat la egalitate, 1-1, dar care putea fi câştigată la scor de brăileni, dacă Nelu Bucă ar fi reuşit să marcheze în trei situaţii clare de gol, în care l-a avut în faţă doar pe portarul advers.
Cu CS Otopeni, gruparea de la Dunăre a avut poate cea mai slabă evoluţie din tur în propriul fieff şi, cu toate acestea, s-a trezit în avantaj după o fază fixă. Tot după o asemenea situaţie, oaspeţii au reuşit să egaleze şi să plece cu un punct de pe Municipal, conturând perfect dezastrul fotbalului brăilean.
Vorbe goale
După primele cinci etape, în care CF Brăila s-a ales doar cu un punct, conducerea clubului a decis să-l destituie pe Timofte şi să-l înscăuneze pe Liviu Ciobotariu. Pe 30 septembrie, "Ciobi" a fost prezentat echipei, iar declaraţiile de la conferinţa de presă păreau extrem de optimiste.
"Am venit să redresez corabia", au fost primele cuvinte ale lui "Ciobi", iar preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Bunea Stancu, dădea asigurări că echipa CF Brăila se va înscrie pe un drum ascendent.
"După ce am obţinut un singur punct în 5 etape, nu mai puteam aştepta, era normal să luăm măsuri şi atunci ne-am orientat către un antrenor cu referinţe bune, iar în acest moment considerăm că Liviu Ciobotariu este o alegere potrivită. De Timofte ne-am despărţit în condiţii amiabile, iar noul antrenor a acceptat obiectivul pe care i l-am propus, locul al 6-lea la finalul campionatului", spunea la acea vreme şeful CJ. Ba chiar, tot atunci, sursa citată a vorbit şi despre un obiectiv de perspectivă, mult mai ambiţios: "Dacă totul va decurge aşa cum ne dorim cu toţii, pentru sezonul următor ne gândim la un plan mult mai îndrăzneţ, un loc între primele trei formaţii din acest eşalon şi pentru a ne realiza obiectivele vom pune la dispoziţie echipei şi fondurile necesare".
Ciobotariu nu a rămas decât cinci etape, perioadă în care a scos tot un punct, după care a revenit Timofte.
Din păcate, nimic nu s-a adeverit. După 11 etape, cu doar 3 puncte acumulate, CF Brăila nu este undeva pe la mijlocul clasamentului, conform promisiunilor de atunci, ci este deja retrogradată. Cât despre ce va fi în campionatul următor, nici nu se poate vorbi deocamdată, pentru că echipa fanion a oraşului nu se va lupta cu siguranţă pentru podiumul Ligii a II-a, ci probabil că se va târî pe undeva prin coada clasamentului Ligii a III-a, deoarece, din punct de vedere al valorii lotului actual, gruparea de la Dunăre nu are cum să-şi facă baremul de puncte şi va intra cu mari penalizări în sezonul următor.
Doar galeria s-a ridicat până acum la nivelul Ligii a II-a
Organizatoric şi din punct de vedere al rezultatelor, CF Brăila a rămas la nivelul Ligii a III-a, dar din punct de vedere al atmosferei de pe Municipal lucrurile au stat cu totul altfel. Brăilenii au venit în număr mare la primele meciuri, au fost poate şi 4.000 de spectatori în acest tur, în tribune, iar dintre toţi un loc aparte l-a avut galeria. Bucuroşi că Brăila a revenit în Liga a II-a, tinerii din galerie au creat o atmosferă de sărbătoare atât pe stadionul brăilean cât şi în unele deplasări ale favoriţilor, cele mai frumoase prestaţii ale lor fiind cele de la Slobozia, în Cupa României şi de la Buzău.
Din nefericire pentru ei, CF Brăila, deşi a fost aclamată şi încurajată, a rămas corijentă la capitolul fotbal, motiv pentru care după semieşecul de pe teren propriu, suporterii cei mai pătimaşi, dezamăgiţi, şi-au taxat pentru prima dată favoriţii.
"Jucaţi fotbal, nu jucaţi, din Brăila să plecaţi! Noi cântăm pentru culori, nu pentru conducători", au fost sloganurile galeriei brăilene la finalul partidei cu CS Otopeni, însă tinerii brăileni i-au cerut demisia actualului antrenor pe care nu îl consideră de nivelul acestui eşalon.
"Ne asumăm responsabilitatea rezultatelor"
Cu fair play, căpitanul echipei CF Brăila, Cristinel Gurguiatu, recunoaşte că formaţia sa a înregistrat rezultate slabe şi, în numele echipei, îşi asumă responsabilitatea pentru ele, dar spune că soarta echipei nu este încă pecetluită şi că lupta pentru supravieţuire va continua. "Ne pare rău pentru aceste rezultate slabe şi trebuie să ne asumăm în totalitate responsabilitatea pentru ele, aşa mi se pare normal, noi suntem principalii vinovaţi. Vreau însă să-i asigur pe spectatorii brăileni că şi în această situaţie critică, noi nu am abandonat lupta. Noi am greşit până acum, noi va trebui, ca prin rezultatele pe care le vom obţine, să readucem speranţele în sufletele miilor de iubitori ai fotbalului brăilean", a declarat Cristinel Gurguiatu. La rândul său, Gabriel Bosoi, autorul golului din partida cu CS Otopeni a precizat că la nivelul vestiarului atmosfera este mobilizatoare şi că în curând va veni şi prima victorie.
"În aceste momente dificile, jucătorii sunt uniţi şi hotărâţi să pună capăt acestei perioade dificile pe care o traversăm. Ne cerem scuze pentru rezultatele slabe şi promitem să dăm totul pe teren pentru a acumula cât mai multe puncte până la finalul turului", a menţionat Gabriel Bosoi.
Sponsori serioşi, de asta are nevoie echipa
Primarul Aurel Simionescu susţine că banii publici nu pot fi folosiţi pentru tranzacţionarea de jucători. "Municipalitatea, în parteneriat cu CJ, alocă o anumită sumă de bani pentru clubul de fotbal brăilean. Banii sunt folosiţi pentru întreţinere, plata utilităţilor, facturilor, cred că şi a salariilor... Problema e că banii nu pot fi folosiţi pentru achiziţionarea sau tranzacţionarea de fotbalişti. Deja este un alt tip de afacere, în care noi nu ne putem implica. Asta se face pe sponsorizări, alte surse de finanţare. Dar nu din bani de la noi. Oricum, facem tot posibilul pentru a le oferi condiţiile necesare de a face performanţă, mai departe însă nu ţine de noi", a explicat edilul-şef.
