• conform recensământului din 2022, aproape 80 de orașe și municipii din România au pierdut atât de mulți locuitori încât le-ar putea fi retrogradat statutul administrativ, conform Legii 351/2001 • printre orașele care nu mai întrunesc criteriul populației se numără și Făurei, din județul Brăila, care ar mai avea doar 3.008 locuitori • primarul Ionel Voinea spune că nu crede că ultimul recensământ a oferit date foarte exacte, arătându-se convins că nu a fost recenzată toată populația Făureiului • primarul acuză anumite ”interferențe politice” care ar urmări redistribuirea fondurilor alocate orașului său
Câteva zeci de orașe și municipii din România înregistrează scăderi semnificative ale populației, conform ultimului recensământ din 2022. Sunt aproximativ 80 de localități care, teoretic, nu mai întrunesc condițiile legale pentru a avea statutul de orașe și municipii. Este vorba despre condițiile impuse de Legea 351/2001 prin care s-au clasificat orașele, în mai multe categorii, în funcție de indicatori precum: numărul de locuitori, populația ocupată în activități neagricole (% din totalul populației ocupate), dotarea locuințelor cu instalații de alimentare cu apă (% din totalul locuințelor), dotarea locuințelor cu instalații de alimentare cu baie, WC în locuință (% din totalul locuințelor), număr de paturi în spitale la 1.000 de locuitori, număr de medici care revin la 1.000 de locuitori, unități de învățământ, dotări culturale și sportive (săli de spectacol, teatre, instituții muzicale, biblioteci publice, stadion, săli pentru activități sportive), locuri în hoteluri, străzi modernizate (% din lungimea totală a străzilor), străzi cu rețele de distribuție a apei (% din lungimea totală a străzilor), străzi cu conducte de canalizare, epurarea apelor uzate (stație de epurare cu treaptă mecanică și biologică), străzi cu rețele de hidranți exteriori pentru stingerea incendiilor, spații verzi (parcuri, grădini publice, scuaruri) și depozit controlat de deșeuri, cu acces asigurat.
Printre localitățile care au suferit depopulări masive, se află și orașul Făurei, din județul Brăila, care la ultimul recensământ a înregistrat un număr de 3.008 locuitori, cu 500 mai puțini față de recensământul din 2011, când orașul avea, conform datelor colectate de către cenzori, 3.592 de persoane. Din acest punct de vedere, această subunitate administrativă a județului Brăila este cu mult sub pragul minim al statutului de oraș, care ar trebui să aibă minimum 5.000 de locuitori. Legea 351/2001 spune, printre altele, că reclasificarea localităților se face la propunerea consiliilor locale, cu consultarea populației prin referendum și a instituțiilor implicate, în condițiile legii, doar că nu toți edilii se văd nevoiți să înceapă demersuri pentru a modifica statutul administrativ al localității. Întrebat despre acest aspect, primarul orașului Făurei a precizat, pentru cotidianul ”Obiectiv”, că nu crede în rezultatele recensământului și pune totul pe seama unor interferențe politice, privind retribuirea fondurilor. ”Orașul Făurei nu a avut niciodată 5.000 de locuitori. Orașele sunt de mai multe categorii în funcție de numărul de locuitori, noi suntem în categoria a patra. Recensământul ăsta nu cred că reflectă realitatea. Eu nu cred că a fost recenzată toată populația. Făurei este o structură administrativă de sine stătătoare, cu personalitate juridică, cu toate instituțiile subordonate, cu școală, spital, cu tot ce trebuie. Nu cred că există vreun risc ca Făurei să-și piardă statutul de oraș. Cred că mai apar așa, când și când, interferențe politice, de redistribuire a fondurilor, că unele se fac pe cap de locuitor. Atâta tot”, a declarat pentru ”Obiectiv”, primarul orașului Făurei, din județul Brăila, Ionel Voinea. Întrebat dacă orașul Făurei respectă totuși ceilalți indicatori minimali pentru statutul de oraș, edilul ne-a mărturisit că da, enumerând o serie de investiții realizate de-a lungul timpului. ”Orașul Făurei are reabilitate rețeaua de apă, rețeaua de gaze, rețeaua de canalizare, rețeaua de iluminat public și rețeaua de drumuri. Avem Casă de Cultură, avem stadion, avem săli de sport, spital, trezorerie, ANAF, Judecătoria, liceul, poșta, dar trebuie să recunosc că dacă mâine s-ar dezvolta o afacere pe teritoriul orașului Făurei, n-ar avea forță de muncă. O dată, că nu este pregătită. Și doi, cei care nu au muncit niciodată, nu vor munci nici acum (...) Dacă se va lua vreodată în discuție o reorganizare administrativă, va fi cazul ca să coopteze celelalte localități limitrofe, dar greu de crezut că se va întâmpla asta”, a mai susținut primarul orașului Făurei, ales în funcție în anul 2012.
O eventuală reclasificare a localităților nu ar avea efecte tocmai favorabile pentru angajații din administrațiile publice respective, pentru că un statut inferior ar atrage după sine și reduceri de personal, lefuri mai mici pentru aleși și funcționari, dar și taxe locale reduse.
Totuși, mai trebuie spus că nu doar ultimul recensământ, din 2022, a reflectat o scădere demografică semnificativă. Trendul descrescător a populației s-a putut observa încă de la 1992, când populația orașului Făurei număra, de exemplu, 4.500 de locuitori, pentru ca 10 ani mai târziu, adică în 2002 să scadă la 4.097 de persoane. De asemenea, la următorul recensământ, respectiv în 2011, evoluția demografică a Făureiului a înregistrat cu aproape 700 de locuitori mai puțini, iar trendul a persistat. Însă, cu toate acestea nu s-a retrogradat statutul administrativ al localității, din oraș, în comună.
Făurei deține statutul de oraș de mai bine de 55 de ani, mai exact din 17 februarie 1968. Inițial, a fost un mic sat al comunei Surdila-Găiseanca, dar care, în timp, s-a dezvoltat odată cu realizarea căii ferate București-Galați, unde Făurei avut o stație. Ulterior, a devenit nod feroviar, Făurei aflându-se la intersecția acestei căi ferate cu linia Fetești-Tecuci.
