Partidele elene care susţin acordurile de salvare cu UE şi FMI au eşuat în tentativa de a forma o coaliţie de guvernare şi, potrivit legii, liderul formaţiunii clasate pe locul doi în alegeri, SYRIZA (extrema-stângă) va încerca să formeze o majoritate.
Alexis Tsipras îşi propune să formeze un cabinet care să respingă măsurile de austeritate impuse prin pachetele de salvare, relatează BBC News. Însă analiştii estimează că şi tentativa sa va eşua, probabil.
Tsipras, care conduce formaţiunea SYRIZA, are la dipoziţie trei zile, începând de marţi, pentru a negocia formarea unei coaliţii. Liderul în vârstă de 38 de ani a promis deja că va reuşi să formeze un cabinet de stânga care să respingă măsurile "barbare" impuse prin pachetele de salvare. "Vom folosi toate opţiunile pentru a ajunge la o înţelegere, în special cu forţele de stânga", a spus Tsiparas.
Însă cifrele arată că şansele sunt minime, potrivit BBC.
Anterior luni, liderul Noii Democraţii, Antonis Samaras, a admis că a eşuat în formarea unui cabinet de coaliţie, subliniind că partidul său a fost "tot posibilul" pentru a reuşi să pună la punct un guvern care să se bucure de majoritate. "Am încercat să găsesc o soluţie pentru un guvern de salvare naţională, cu două obiective: ca ţara să rămână în euro şi ca politica pachetelor de salvare să fie modificată prin negociere", a spus el.
"Am formulat propuneri către toate partidele care ar fi putut participa la un astfel de efort, dar fie au respins direct posibilitatea participării, fie au impus drept condiţie participarea altora care nu au acceptat", a adăugat el.
Dacă nici Tsipras nu va reuşit să formeze un guvern, mandatul va fi transmis liderului PASOK, fostul ministru de finanţe Evangelos Venizelos. El a declarat că SYRIZA şi partidul de stânga al lui Fotis Kouvelis ar trebui implicate în orice nouă coaliţie. "Este necesar ca un guvern de uniune naţională să includă toate forţele care au perspectivă proeuropeană", a spus Venizelos. "Nivelul minim de acord este ca Grecia să rămână în euro", a adăugat el.
Dacă nici PASOK nu va forma un guvern, vor fi convocate alegeri anticipate.
Majoritatea alegătorilor din Grecia, Franţa şi Italia, chemaţi săptămâna trecută la urne, au preferat candidaţii antiausteritate.
În Grecia, atât Noua Democraţie (centru-dreapta), cât şi foştii lor parteneri de coaliţie, PASOK (socialişti) - partidele tradiţionale - şi-au pierdut semnificativ din susţinători în favoarea formaţiunilor radicale, atât de dreapta, cât şi de stânga.
Astfel, Noua Democraţie a obţinut 19% din sufragii duminică, iar PASOK 13%. În vară, cele două partide se bucurau de o cotă de susţinere de 33,5%, respectiv 43%. SYRIZA a obţinut 16,8% din voturi, iar formaţiunea ultranaţionalistă Răsăritul de Aur aproape 7%.
După anunţarea rezultatelor alegerilor, cancelarul german Angela Merkel a declarat că măsurile de austeritate nu sunt negociabile şi a descris reformele din Grecia drept "de cea mai mare importanţă".
Pieţele s-au prăbuşit după scrutin, dar şi-au revenit, în mare parte, ulterior. Însă Bursa de la Atena a închis luni în scădere cu 6,67%.
În schimbul pachetelor de salvare UE-FMI, cu o valoare totală de 240 de miliarde de euro, Grecia a fost de acord să reducă pensiile şi salariile, să crească taxele şi să concedieze mii de bugetari. Ceea ce a generat un val de proteste fără precedent în ţară.
