Dezbaterea, care a început în jurul orei locale 10.30 (11.30 ora României), a fost prelungită pentru că România a insistat ca în concluzii să fie inclusă şi o prevedere legată de statutul minorităţii vlahe din Serbia.
Potrivit B92, România nu a precizat oficial că obiecţiile sale sunt legate de acest dosar. "Nu este clar ce vor de fapt", a declarat un oficial din CE, care participă la reuniune. Sursa a spus, însă, că se aşteaptă să se ajungă în curând la un acord.
Preşedintele sârb Boris Tadici, aflat la Bruxelles, a declarat într-o conferinţă de presă că "obiecţiile României de a include garanţii privind respectarea drepturilor minorităţilor în concluziile de astăzi (marţi - n.r.) sunt nejustificate".
Serbia speră să obţină marţi statutul de candidat oficial la UE, dar nu se aşteaptă la fixarea datei de lansare a negocierilor.
Tadici a dat asigurări că Belgradul "a îndeplinit condiţiile pentru a obţine şi data de negociere" şi "dosarul Kosovo este singurul obstacol".
Comunitatea românească din Serbia numără aproximativ 250.000 de persoane. Cei mai mulţi locuiesc în Valea Timocului, în estul Serbiei, şi Voivodina, în nordul ţării. Spre deosebire de românii din Voivodina, care au fost recunoscuţi oficial încă din timpul regimului comunist din fosta Iugoslavie, cei din Timoc nu s-au bucurat niciodată de drepturi specifice minorităţilor naţionale. În Voivodina, românii beneficiază de învăţământ public, emisiuni de televizune şi posturi de radio în limba română, iar în 2001 a fost înfiinţată şi o episcopie ortodoxă română, care a fost recunoscută de Ministerul Cultelor din Serbia în aprilie 2009 şi care are sub jurisdicţia sa doar parohiile româneşti din Voivodina. Numiţi "vlahi", românii din Timoc au fost privaţi de învăţământ sau activităţi culturale şi religioase în limba maternă.
