Un document al autorităţilor brăilene prin care solicitau sprijin instituţiilor de cultură constănţene pentru obţinerea titlului de capitală culturală europeană în 2021, intrat în posesia RL, arată o viziune cel puţin ciudată despre ce înseamnă un "act de cultură". "Oamenii nu trebuie să rămână încorsetaţi în nişte concepţii înguste", se justifică autorii.
Concurența pentru titlul de capitală culturală europeană este mare. Pentru a se distinge între candidați și a capta atenția comisiei care decide, orașele vin cu propuneri care forțează limitele a ceea ce numim, clasic, cultură. Așa s-a întâmplat și în cazul orașului Brăila, care vrea să devină capitală culturală europeană în 2021. Pentru acest lucru, asociația Brăila 2021 s-a apucat să strângă propuneri de la locuitorii orașului și nu numai. Potrivit noilor cerințe, candidatura trebuie să fie susținută local, regional și național, așa că se apelează la parteneriate cu localități învecinate sau de peste hotare. Acțiunile nu vor avea loc numai în Brăila, ci în toată regiunea de sud-est a României. În cadrul întâlnirilor, brăilenii vin și cu o listă de propuneri.
Propuneri ieșite din comun
La Constanța, lista aceasta cu propuneri, de patru pagini, a cuprins și unele mai puțin ortodoxe. Potrivit documentului care a intrat în posesia Rl, asumat de către Asociația Brăila 2021, printre propuneri se numără un conert de manele la teatrul "M. Filloti". "Să veniți cu publicul cu țiganii la patru ace, cu tot aurul pe care îl au", scrie în document. La categoria "Balet și dans" sunt numere de "dans sportiv la bară" și... spălătorii auto erotice. La capitolul "Expoziții-istorie", cineva a venit cu ideea de a realiza o demonstrația de "practică agricolă comunistă" și în propuneri se descrie și modul cum ar trebui realizat acest lucru: "cu sculat la 5 dimineața, înjurat, duși cu camioanele cu prelate și autobuze puturoase, mersul de depănușat, mâncatul pe câmp". La "Poezie, literatură, folclor vorbit" există numai trei puncte: concurs de înjurături, concurs de bancuri, poezii de dragoste la mișto. Am remarcat și un concurs de fotomodele intitulat "De la Tanti Elvira la Mihaela Rădulescu". Nu lipsesc Festivalul muștarului, la Tecuci (pus pe mici, bineînțeles), dar nici concursuri de spart semințe și băut bere. Evident, nu putea lipsi un Festival al grătarelor dintre blocuri. La categoria "Sport", o propunere vizează organizarea unui camionat internațional de table în parc pentru seniori. Propunerile de mai sus au fost prezentate în cadrul întâlnirilor avute cu conducerea Primăriei Constanța și ai instituțiilor de cultură din oraș.
"Cultură înseamnă inclusiv spartul semințelor"
"Propunerile sunt culese în urma unui brainstorming, în care teoretic trebuie să-i lași pe toți să zică absolut orice și tu să notezi tot. Am vrut să le dăm celor din Constanța cum se face culegerea de informații. Se pare că cei de la Uniunea Europeană, ca să poată să trimită turiști pe aici, au nevoie de titluri bombastice și atunci, în momentul în care am discutat cu lumea, le-am spus să își dea frâu liber imaginației, fără niciun fel de opreliști", a spus Constantin Teodorescu, reprezentantul Asociației Brăila 2012. Acesta a precizat că în primele ședințe toată lumea propune concerte și opere. Cât privește show-ul erotic, ar fi vorba despre o chestie pudică prost înțeleasă. Teodorescu precizează că regula de bază este ca oamenii să nu rămână încorsetați în niște concepții înguste despre ceea ce înseamnă cultură. "Cultură înseamnă inclusiv spartul semințelor", a mai spus acesta.
Cocalari sau Wagner?
Teodorescu afirmă că regula de bază este stimularea imaginației. Astfel, s-a ajuns ca una dintre propuneri să fie o prezentare de modă de cocalari. "Adică să vină cocalarul în șlapi, cu lanț de aur la gât, cu burta resfrântă. Culmea este că dacă aș veni cu chestii din acestea aș putea să stârnesc mai mult interesul brăilenilor decât dacă aș pune în operă Tannhauser de Wagner. Trebuie să fim extrem de realiști asupra publicului pe care îl avem. E foarte complicat și complex. Condiția esențială este să fie inovație și inedit. E curentul acesta de happening, care include bude, hârtie igienică folosită. În Viena este o orchestă comestibilă, cântă unii la morcov", mai spune Constantin Teodorescu. Acesta a precizat că programul trebuie să se modeleze pe tipicul, educația și cultura existentă în Brăila, oraș unde 80% din populație a venit de la țară. Pentru aceste persoane, cultură înseamnă și grătare făcute în jurul blocurilor, de aceea există propunerea Festivalului de grătare. "Unul dintre cele mai importante criterii este să reușim să angrenăm populația orașului, trebuie să fie un proiect popular. Când ne întâlnim cu oamenii îi întrebăm tot felul de trăsnăi, pentru a le stârni imaginația. Multe sunt simpliste, banale, dar pe care noi le-am trecut. Oamenii nu trebuie să se cramponeze între Aida și Bach", a conchis Teodorescu.
Fiecare vine cu bagajul de acasă
Despre hârtiile prezentate în Constanța, și Marian Ghionu, fondator al Asociației Brăila 2021, spune că este rezultatul unui brainstorming. "Propunerile acelea sunt niște chestii de genul: "Domnule, trebuie altceva". A fost un material tocmai pentru puterea exemplului. Punctele acelea nu sunt propuneri, sunt niște ieșiri din ritm. Facem o expoziție de pictură, pentru că avem noi un pictor la Brăila sau la Constanța, care a primit medalia de aur la expoziția mondială de la New York sau de la Paris. Da, foarte bine, dar asta nu impresioneză ăștia de la comisie", a spus Marian Ghionu. Acesta a precizat că propunerile prezentate sunt o formă brută, necizelată. "Oamenii trebuie să înțeleagă că la capitala culturală europeană nu vii cu ce ai. Străinii din comisie vin din Franța, Germania, Olanda, dacă eu îi vin cu de astea clasice, ca să zic așa... A fost o încercare să aratăm că, domnule, cultura în concepția asta europeană e mult mai vastă. Genul acela de propuneri s-au vrut un fel de ruperi de ritm", a mai spus Ghionu. Acesta a precizat că propunerile au fost încropite de Constantin Teodorescu. "Le-am spus la Constanța să se ducă spre copii, să se uite în gura liceenilor. Noi dacă venim doar cu de astea, festival de muzică simfonică... Ăia de la Veneția sunt sătui de muzică simfonică. Faci operă simfonică, dar să o faci într-un fel, nu știu, stai pe plajă, cânți din instrumente din nisip, adică altceva, asta vor ăștia, ăsta a fost mesajul acelor pagini", a mai spus membrul Asociației Brăila 2021, care a subliniat că lucrurile se află încă într-o perioadă de acumulare și că dosarul de candidatură nu trebuie să fie nici o broșură turistică, niciun program cultura existent pe care îl modifici puțin, ci trebuie să fie altceva.
Primarul: "Un punct deosebit este caracterul inovativ al ideilor"
Primarul Aurel Simionescu, nu are nici o problem cu ideile năstrunice adunate de "Asociaţia Brăila" 2012. "Un punct deosebit este caracterul inovativ al ideilor. Eu sper ca ele să poată fi aplicate, să le regăsim în manifestările noastre, astfel încât să ne gândim și la ce a fost mai demult sau în trecutul mai apropiat", a spus acesta, referindu-se la practica agricolă comunistă. "Sunt propuneri pe care după aceea, când ne întâlnim, o să vedem în ce măsură le putem pune în practică", a mai spus edilul. Acesta însă susține că nu a văzut propunerea spălătoriilor erotice auto. Consiliul Local Brăila este membru fondator al Asociației Brăila 2021. Simionescu a precizat că a discutat propunerile de pe lista lungă, care va fi armonizată cu cea a orașelor partenere.
Susținere națională și internațională
Primarul Brăilei spune că orașul are susținere națională și internațională pentru a deveni capitală culturală europeană. "Am semnat un protocol cu cei din Bursa, Turcia, cu care suntem înfrățiți. Vom semna unul și cu cei de la Cahul. Am fost la dumnealor, ne-am întâlnit cu domnul primar", a spus edilul. Acesta a mai spus că aceastp competiție vizează o dimensiune europeană, și Brăila a gândit o triadă Dunăre - Delta Dunării - Marea Neagră, lucruri de necontestat din punct de vedere al dimensiuii europene. Au existat discuții până în prezent cu autoritățile din Giurgiu, Călărași, Tulcea, Constanța, Vrancea.
Ce au propus alte localități
Când a vorbit despre propuneri inedite, Constantin Teodorescu a dat ca exemplu orașul Matera (sudul Italiei), care va fi capitală culturală europeană în 2019. În Matera se vor organiza meciuri de minibaschet în piață, care va fi combinat cu dans stradal, orchestra comestibilă (o orchestră vieneză va cânta la legume proaspete), orașul tăcut (eveniment care să surprinsă sunetele oamenilor și ale naturii), orchestra spațială internațională (o producție muzicală de 27 de minute bazată pe dialogurile misiunii spațiale Apolo 11). Care este însă asemănarea dintre ele și spălătoriile erotice auto sau concursul de spart de semințe decideți dumneavoastră.
Ce înseamnă capitală culturală europeană
Deși un oraș este capitală culturală europeană numai un an, efectele sunt de durată. În ghidul pentru orașele candidate, Comisia Europeană arată că un astfel de titlu trebuie să fie "un element catalizator pentru o schimbare în cultura orașului și în ceea ce privește dezvoltarea sa generală și să producă o schimbări culturale, sociale și economice sustenabile". Așa s-a întâmplat în Sibiu, capitală culturală europeană în 2007. În Sibiu au avut loc în anul 2007 220 de proiecte culturale care au atras circa un milion de turiști. Publicaţia britanică "The Guardian", a clasat Sibiul pe locul 9 in topul celor mai atrăgătoare locaţii turistice în 2007. În 2008 și 2009, aici au ajuns două milioane de turiști.
Orașul a beneficiat de investiții de circa 50 de milioane de euro numai de la bugetul de stat și cel local, pentru lucrări de reabilitare a 40 de fațade de clădiri și ganguri, achiziţia de echipamente (cort, două scene şi gradene, un pian Steinway), reabilitarea mai multor lăcaşuri de cult, promovarea programului, reabilitarea aeroportului. De altfel, principalul avantaj al unei capitale culturale europene este atragerea de fonduri. Potrivit ghidului redactat de Comisia Europeană, investițiile necesare variază între 20 și 80 de milioane de euro, sume în care nu sunt incluse reabilitarea infrastructurii și a clădirilor. Uniunea Europeană acordă un premiu de 1,5 milioane de euro, după ce orașul și-a îndepinit toate sarcinile din dosarul de candidatură.
