Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR) a dat, recent, publicitatii un raport privind situatia agriculturii romanesti si premisele dezvoltarii ei durabile, dupa 1 ianuarie 2007. Raportul, care a cuprins si date economice oferite de Institutul de Economie Agrara, prezinta, printre altele, recomandari privind profitabilitatea culturilor, in perspectiva integrarii. Astfel, conform aprecierilor specialistilor, culturile care vor crea probleme in 2007 vor fi griul si porumbul, iar cele care vor asigura o rata a profitului multumitoare vor fi sfecla de zahar, rapita si culturile ecologice. Cele mai mari sanse de supravietuire dupa 2007 le au, conform raportului, fermierii care au integrat lantul de productie, respectiv detin culturi vegetale - ferme zootehnice - unitati de procesare si valorificare. Totodata, nu este exclus ca si micii producatori, care au posibilitatea sa se uneasca si sa acceseze, ca grup, fonduri structurale sau credite pe Programul "Fermierul", sa aiba sanse de reusita din 2007.
Griul si porumbul, sinucidere curata
Dupa aderare, cele mai nerentabile culturi din Romania vor fi griul si porumbul, culmea, exact cele care acopera in prezent cea mai mare suprafata agricola a tarii. In opinia specialistilor, fermierii romani insaminteaza si intretin cultura cu cheltuieli foarte mari, fara ca productia obtinuta sa se apropie macar de indicii de performanta stabiliti deja in tarile UE. Mai mult, excedentul de asemenea produse pe piata europeana inseamna si un pret de valorificare mai mic, iar la productiile obtinute in tara noastra, pretul de valorificare nu asigura nici macar acoperirea cheltuielilor. Braila a avut in cultura anul acesta aproape 55.000 ha de griu, iar in toamna va trebui sa recolteze circa 100.000 ha porumb. Despre preturile vehiculate pe piata in ultimii doi ani, fermierii au un singur comentariu: "bataie de joc".
La polul opus, sustin specialistii, se regasesc sfecla de zahar, rapita si culturile ecologice, pentru care europenii ne dau asigurari ca se poate inregistra un indice superior de profit. Dar suprafetele din Romania pe care se regasesc aceste culturi sint infime, toate, deopotriva fiind recunoscute printre agricultori drept culturi grele, riscante, pretentioase. Mai mult, sint consumatoare de apa si devin performante doar pe soluri fertile.
La Braila, doar 188 ha culturi ecologice
Raportul arata ca, in ceea ce priveste piata europeana, cele mai mari sanse le au produsele ecologice. Pe de o parte europenii isi doresc din ce in ce mai mult aceste produse, iar pe de alta Romania are capacitate imensa de productie a unor asemnea culturi, pe sute de mii ha. Ce-i drept, sint mult mai pretentioase, necesita mult mai multa atentie si efort, iar productiile sint mici in comparatie cu productiile culturilor conventionale. Insa, in Europa, pretul de valorificare este extrem de mare, iar ajutoarele financiare alocate de statul roman sint substantiale. In prezent, in Romania, sint cultivate in sistem "bio" circa 100.000 ha.
In judetul Braila, in ultimii ani, au fost semnalate doar citeva incercari, extrem de timide, de practicare a agriculturii ecologice, toate pe cultura mare: porumb, griu si floarea soarelui. Anul acesta doar o singura ferma este inregistrata in sistemul bio. Este vorba despre o exploatatie situata in apropierea localitatii Zavoaia, a societatii "Antica Fattoria", cu actionariat romano-italian. Se cultiva in sistem ecologic 188 ha, din care 12 ha lucerna si 176 ha floarea soarelui.
Sfecla de zahar
Si pe piata zaharului, Romania ar putea face fata dupa integrare. Cultura e profitabila, chiar si la preturile actuale, si este productiva. Numai ca, in ultimii 6-7 ani, a inregistrat un regres continuu, in primul rind pentru ca nu a fost asigurata piata de desfacere. Marile fabrici de prelucrare a sfeclei de zahar s-au axat pe rafinarea zaharului brut adus din import, altele au fost inchise, iar putinele care au ramas in circuit s-au confruntat cu probleme financiare majore. Cea mai mica suprafata a fost cultivata in 2004, 18.000 ha, fata de peste 200.000 ha in anii '90. In 2005 suprafata a crescut cu doar citeva procente, pentru ca anul acesta, in baza subventiilor consistente acordate de statul roman, sa se ajunga la circa 40.000 ha. Sfecla de zahar este o cultura scumpa, numai infiintarea unui hectar costa circa 40-45 milioane de lei vechi, dar la o productie buna, 40 tone/ha, profitul net poate ajunge si la 30%. De precizat si ca, in negocierile cu UE, Romania a obtinut o cota de 109.000 tone de zahar din sfecla, de aceea e nevoie urgenta de o revigorare a acestui domeniu, altfel, penalizarile vor fi pe masura. MAPDR a avizat deja 8 fabrici de prelucrare.
In judetul Braila, daca inainte de 1999 se cultivau cu sfecla de zahar mii de hectare, odata cu inchiderea fabricilor din zona (Pascani, Buzau, Roman, Tandarei etc ), si cu intrarea in colaps financiar a fabricii Bod, suprafata s-a diminuat treptat ajungind la citeva sute. Anul trecut s-au cultivat doar citeva zeci de hectare, pentru ca anul acesta suprafata sa creasca putin, pina la 120 ha.
Rapita, pentru biodiesel
O alta cultura de viitor, dupa integrare, este considerata rapita. Specialistii MAPDR prognozeaza ca in Romania suprafata cultivata cu rapita va creste la peste 500.000 ha, de la 100.000 ha cit sint in cultura in prezent. Premisele sint bune pe de o parte pentru ca rapita este utilizata la obtinerea produselor agroalimentare, iar pe de alta pentru ca este utilizata ca materie prima pentru producerea de biodiesel, iar din ianuarie 2007, Romania va trebui sa proceseze circa 60.000 tone de biodiesel/an. Angajamentele asumate arata ca, dupa integrare, 5% din carburantii utilizati in Romania vor fi biocombustibili.
Privind rapita, in judetul Braila suprafetele cultivate au scazut dupa 2000. Motivul: rapita este o cultura extrem de sensibila la temperaturi scazute, iar iernile in Baragan au devenit din ce in ce mai geroase. Ce-i drept in ultimii doi ani, odata cu aparitia unor hibrizi rezistenti la temperaturile scazute, suprafata a crescut din nou. In 2006, de exemplu, fermierii braileni au avut in cultura 13.000 ha, productia medie obtinuta fiind de 2.700 kg/ha.
In concluzie, toate cele trei culturi prezentate de MAPDR ca fiind de viitor in perspectiva integrarii, sint pretabile conditiilor pedoclimatice din judetul nostru. Sint culturi agreate de fermierii nostri, cu toata bataia de cap pe care o impun, numai valorificarea lor sa fie asigurata.
Griul si porumbul, sinucidere curata
Dupa aderare, cele mai nerentabile culturi din Romania vor fi griul si porumbul, culmea, exact cele care acopera in prezent cea mai mare suprafata agricola a tarii. In opinia specialistilor, fermierii romani insaminteaza si intretin cultura cu cheltuieli foarte mari, fara ca productia obtinuta sa se apropie macar de indicii de performanta stabiliti deja in tarile UE. Mai mult, excedentul de asemenea produse pe piata europeana inseamna si un pret de valorificare mai mic, iar la productiile obtinute in tara noastra, pretul de valorificare nu asigura nici macar acoperirea cheltuielilor. Braila a avut in cultura anul acesta aproape 55.000 ha de griu, iar in toamna va trebui sa recolteze circa 100.000 ha porumb. Despre preturile vehiculate pe piata in ultimii doi ani, fermierii au un singur comentariu: "bataie de joc".
La polul opus, sustin specialistii, se regasesc sfecla de zahar, rapita si culturile ecologice, pentru care europenii ne dau asigurari ca se poate inregistra un indice superior de profit. Dar suprafetele din Romania pe care se regasesc aceste culturi sint infime, toate, deopotriva fiind recunoscute printre agricultori drept culturi grele, riscante, pretentioase. Mai mult, sint consumatoare de apa si devin performante doar pe soluri fertile.
La Braila, doar 188 ha culturi ecologice
Raportul arata ca, in ceea ce priveste piata europeana, cele mai mari sanse le au produsele ecologice. Pe de o parte europenii isi doresc din ce in ce mai mult aceste produse, iar pe de alta Romania are capacitate imensa de productie a unor asemnea culturi, pe sute de mii ha. Ce-i drept, sint mult mai pretentioase, necesita mult mai multa atentie si efort, iar productiile sint mici in comparatie cu productiile culturilor conventionale. Insa, in Europa, pretul de valorificare este extrem de mare, iar ajutoarele financiare alocate de statul roman sint substantiale. In prezent, in Romania, sint cultivate in sistem "bio" circa 100.000 ha.
In judetul Braila, in ultimii ani, au fost semnalate doar citeva incercari, extrem de timide, de practicare a agriculturii ecologice, toate pe cultura mare: porumb, griu si floarea soarelui. Anul acesta doar o singura ferma este inregistrata in sistemul bio. Este vorba despre o exploatatie situata in apropierea localitatii Zavoaia, a societatii "Antica Fattoria", cu actionariat romano-italian. Se cultiva in sistem ecologic 188 ha, din care 12 ha lucerna si 176 ha floarea soarelui.
Sfecla de zahar
Si pe piata zaharului, Romania ar putea face fata dupa integrare. Cultura e profitabila, chiar si la preturile actuale, si este productiva. Numai ca, in ultimii 6-7 ani, a inregistrat un regres continuu, in primul rind pentru ca nu a fost asigurata piata de desfacere. Marile fabrici de prelucrare a sfeclei de zahar s-au axat pe rafinarea zaharului brut adus din import, altele au fost inchise, iar putinele care au ramas in circuit s-au confruntat cu probleme financiare majore. Cea mai mica suprafata a fost cultivata in 2004, 18.000 ha, fata de peste 200.000 ha in anii '90. In 2005 suprafata a crescut cu doar citeva procente, pentru ca anul acesta, in baza subventiilor consistente acordate de statul roman, sa se ajunga la circa 40.000 ha. Sfecla de zahar este o cultura scumpa, numai infiintarea unui hectar costa circa 40-45 milioane de lei vechi, dar la o productie buna, 40 tone/ha, profitul net poate ajunge si la 30%. De precizat si ca, in negocierile cu UE, Romania a obtinut o cota de 109.000 tone de zahar din sfecla, de aceea e nevoie urgenta de o revigorare a acestui domeniu, altfel, penalizarile vor fi pe masura. MAPDR a avizat deja 8 fabrici de prelucrare.
In judetul Braila, daca inainte de 1999 se cultivau cu sfecla de zahar mii de hectare, odata cu inchiderea fabricilor din zona (Pascani, Buzau, Roman, Tandarei etc ), si cu intrarea in colaps financiar a fabricii Bod, suprafata s-a diminuat treptat ajungind la citeva sute. Anul trecut s-au cultivat doar citeva zeci de hectare, pentru ca anul acesta suprafata sa creasca putin, pina la 120 ha.
Rapita, pentru biodiesel
O alta cultura de viitor, dupa integrare, este considerata rapita. Specialistii MAPDR prognozeaza ca in Romania suprafata cultivata cu rapita va creste la peste 500.000 ha, de la 100.000 ha cit sint in cultura in prezent. Premisele sint bune pe de o parte pentru ca rapita este utilizata la obtinerea produselor agroalimentare, iar pe de alta pentru ca este utilizata ca materie prima pentru producerea de biodiesel, iar din ianuarie 2007, Romania va trebui sa proceseze circa 60.000 tone de biodiesel/an. Angajamentele asumate arata ca, dupa integrare, 5% din carburantii utilizati in Romania vor fi biocombustibili.
Privind rapita, in judetul Braila suprafetele cultivate au scazut dupa 2000. Motivul: rapita este o cultura extrem de sensibila la temperaturi scazute, iar iernile in Baragan au devenit din ce in ce mai geroase. Ce-i drept in ultimii doi ani, odata cu aparitia unor hibrizi rezistenti la temperaturile scazute, suprafata a crescut din nou. In 2006, de exemplu, fermierii braileni au avut in cultura 13.000 ha, productia medie obtinuta fiind de 2.700 kg/ha.
In concluzie, toate cele trei culturi prezentate de MAPDR ca fiind de viitor in perspectiva integrarii, sint pretabile conditiilor pedoclimatice din judetul nostru. Sint culturi agreate de fermierii nostri, cu toata bataia de cap pe care o impun, numai valorificarea lor sa fie asigurata.
