Este deja un clișeu faptul că fiecare aspect al vieții din România a fost acaparat de corupție și nu este deloc surprinzător că românii nu sunt mulțumiți cu modul în care sunt guvernați, însă ceea ce este neașteptat este anduranța românilor în fața adversității politice, notează Euronews. Într-o analiză semnată de Henry Rammelt cu titlu de opinie se arată că în România se dezvoltă o cultură a protestului, una pașnică, diferită de cea din Occident, plină de umor, cu rezultate eficiente pe termen scurt.
Euronews arată că prima mișcare socială reală a avut în perioada 2011-2012. Protestele anti-sistem de atunci au reprezentat momentul în care generația tânără a devenit brusc interesată de politică.
În timp ce aceste proteste sunt caracterizate de o bază demografică foarte variată a participanţilor, opoziţia din 2013 faţă de proiectul de minerit Roşia Montană a dus la un sentimente de „unire” şi a subliniat diferenţe faţă de politica generaţiilor precedente.
Astfel, evenimentele din 2013 au arătat influenţa „străzii ca actor” în politica post-comunistă şi au marcat momentul în care a fost modelată identitatea colectivă a acestui grup.
După protestele din 2013, au urmat cele din 2015, care au avut loc după tragedia din Colectiv. Protestele au consolidat percepția unei lipse de reprezentare din partea actorilor politici tradiţionali. Pentru generația tânără, miza protestelor a fost și să arate că sunt „diferiți” societatea tradiţională, asociată adesea cu generaţia părinţilor, cu populaţia din mediul rural sau cu electoratul tradiţional PSD, scrie Henry Rammelt pentru Euronews.
Situaţia actuală urmează, în mare linia acestei succesiuni de proteste antisistem care modelează, din ce în cel mai mult, o cultură românească a protestului. Aceasta este încă în curs de dezvoltare şi este, din multe puncte de vedere, diferită de cea din majoritatea ţărilor occidentale, adică este mai puţin conflictuală şi foloseşte cele mai recente instrumente pentru exprimarea nemulţumirii, respectiv multe sloganuri şi pancarte fluturate amintesc de mesajele de pe Facebook sau Twitter.
În stradă, oamenii abordează cu umor a protestului – ironizează adversarii politici, în special pe preşedintele PSD Liviu Dragnea, cu pancarte nostime, proiecţii pe clădiri, manechine.
Protestele din România tind să aibă mai multe elemente de distracţie şi să pună mai mult acces pe reţelele personale decât pe ideologie în sine. „Distracţie plăcută” îşi spun adesea grupurile de oameni care trec unii pe lângă alţii în drum spre şi dinspre proteste. Euronews, preluat de News.ro, notează că nu este genul de expresie care se folosește în mod obișnuit la un protest.
Acest aspect social al mobilizării este consolidat de o societate civilă modernă şi activă şi de iniţiative jurnalistice netradiţionale, apărute în replică la o sete publică tot mai mare de informare.
În acelaşi timp, pluralismul de opinie nu pare să aibă importanţă la fel de mare ca cererile pentru o ţară „civilizată”.
Protestele actuală demonstrează şi că noua generaţie rezonează puternic la mesaje care subliniază fisura dintre modul în care a fost făcută până acum politică în România şi aşteptările actuale de a face parte dintr-o „societate europeană manierată”, apreciază Euronews.
Euronews face și o paralelă între fostul Executiv și Guvernul Grindeanu. Modul în care Guvernul Grindeanu a tratat opinia publică a înfuriat şi mai mult o parte a ei. La anunţarea Ordonanţei, multe întrebări puse de jurnalişti au rămas fără răspuns din partea ministrului Justiţiei, Florin Iordache. El a spus de 24 de ori „Altă întrebare”, ceea ce a transformat propoziţia într-unul dintre sloganurile străzii.
Într-o altă conferinţă de presă, ministrul Carmen Dan a publicat numele „instigatorilor”, adică mai mulţi parlamentari şi jurnalişti care au vorbit despre proteste şi despre Ordonanţă.
Aceasta este o mare diferenţă între actualul cabinet şi cel al lui Dacian Cioloş, care a fost apreciat pentru stilul calm de a guverna, amplificând şi mai mult diviziunea dintre România „modernă” şi cea „bătrână”, notează Euronews. .
Deocamdată nu este clar dacă această reînviere a spiritului civil va duce la o dezvoltare a unei gândiri politice critice, similar celui al Generaţiei ’68 din Europa Occidentală, scriu jurnaliştii. La şase luni după ce Guvernul Ponta a demisionat, după tragedia de la Colectiv, PSD a câştigat din nou alegerile locale, iar, după încă şase luni, a câştigat şi alegerile parlamentare.
Această memorie scurtă poate duce la o radicalizare politică tot mai mare a unei părţi mici din mişcare, având ca bază dezamăgirea faţă de lipsa unei schimbări structurale şi faţă de „naivitatea” majorităţii.
Dincolo de schimbarea culturală pe termen lung pe care această generaţie a lansat-o, este greu de intuit rezultatul acestei crize. Ultimii şase ani arată, însă, protestele sunt foarte eficiente în România pentru a aduce schimbări pe termen scurt, a concluzionat Euronews.
Sursa: Euronews
