Reprezentantul Parchetului a cerut, pe 11 iunie, pedepse de câte cinci ani de închisoare cu executare şi degradarea militară a ofiţerilor implicaţi în dosarul fostului şef al Statului Major al Forţelor Terestre, generalul în rezervă Eugen Bădălan.
Fostul şef al Statului Major al Forţelor Terestre, generalul în rezervă Eugen Bădălan, în prezent deputat, a fost condamnat, în 7 decembrie 2011, prin decizia ÎCCJ, la patru ani de închisoare cu suspendare, în acelaşi dosar fiind condamnate alte cinci persoane, la aceeaşi pedeapsă.
Astfel, foştii şefi ai Statului Major al Forţelor Terestre, generalii în rezervă Eugen Bădălan şi Mihail Popescu, precum şi alţi patru ofiţeri în rezervă din MApN, au primit pedepse de câte patru ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere, pe un termen de încercare de 9 ani.
De asemenea, aceştia au fost obligaţi la plata către MApN, parte civilă în acest dosar, a diverse sume. Astfel, Mihail Popescu, Toader Mandea, Eugen Calcan şi Simion Lincă au fost obligaţi, în solidar, la plata sumei de 1.773.882,11 de lei. Popescu, Mandea şi Calcan trebuie să plătească, tot în solidar, altă sumă, în valoare de 176.475, 67 de lei. De asemenea, Neculaie Oţelea, Eugen Bădălan, Toader Mandea şi Simion Lincă au fost obligaţi la plata sumei de 2.637.930,07 lei, iar Bădălan, Calcan, Mandea şi Lincă la plata sumei de 33.037,38 lei. Totodată, instanţa supremă a menţinut sechestrul asupra unor bunuri ale lui Popescu, Bădălan, Oţelea şi Calcan.
DNA i-a trimis în judecată, în 2007, pe foştii şefi ai Statului Major, generalii (r) Mihail Popescu şi Eugen Bădălan, şi pe alţi patru inculpaţi că au subevaluat preţurile la deşeurile metalice rezultate din dezmembrarea tehnicii militare şi au acceptat preţuri supraevaluate la anvelope în contractul încheiat cu SC Tofan.
În acest dosar au mai fost trimişi în judecată, în decembrie 2007, generalul (r) Neculae Oţelea, fost şef Serviciu Logistic în cadrul S.M.F.T. în perioada 2001- 2004, colonel (r) Toader Mandea, fost şef Serviciu financiar-contabil al SMFT în perioada 2000-2004, colonel (r) Eugen Calcan, fost şef Serviciu Logistic al SMFT, în perioada 2000-2001, Simion Lincă, fost şef al Biroului juridic şi de drept umanitar al S.M.F.T. în perioada 2001-2006.
Prin depăşirea fără drept a prevederilor contractului, s-a creat o pagubă, conform expertizei efectuate în cauză, de 26.379.300.734 lei vechi, preciza anul trecut DNA. La aceasta se adaugă şi paguba produsă unităţii prin modul defectuos de negociere a preţurilor şi de derulare a contractului în limita valorică iniţială, respectiv 17.738.821.157 lei vechi. Comparând valoarea anvelopelor predate cu sumele obţinute de SC Tofan Steel SRL de la unităţile de profil unde au predate tehnica nedezmembrată şi deşeurile, rezultă un beneficiu de peste 20 miliarde lei vechi. Practic, în ultimii trei ani de derulare a contractului (2001-2004) rolul SC Tofan Steel SRL a fost de simplu intermediar între armată şi societăţile de preluare a materialelor refolosibile, încasând practic diferenţa de preţ", se arată în comunicatul de presă al DNA.
Potrivit DNA, cei şase inculpaţi şi-au încălcat şi depăşit atribuţiile funcţionale cu ocazia negocierii, încheierii şi derulării contractului de schimb L3535/01.06/2000, încheiat între SMFT şi SC Tofan Grup prin SC Tofan Steel SRL. Contractul prevedea predarea de tehnică militară scoasă din funcţiune la schimb cu anvelope, în valoare totală de 318.592 USD (aprox 6.550.242.901 ROL) la cursul de schimb de la data semnării contractului. Din ordinul verbal al inculpatului Popescu Mihail, coinculpaţii Calcan Eugen, Mandea Toader şi Linca Simion au participat la negocierea preţurilor. Nu au respectat dispoziţiile legale în vigoare (OUG nr. 95/1999, ordinul M1/2000 al MApN şi aprobarea ministrului apărării referitoare la schimb), au subevaluat preţurile la deşeurile metalice care ar fi rezultat din dezmembrarea tehnicii militare şi au acceptat preţuri supraevaluate la anvelope. Practic, cei în cauză au acceptat preţurile impuse de SC Tofan Steel SRL, în defavoarea unităţii militare.
Procurorii DNA mai susţin că Mihail Popescu şi Toader Mandea nu au respectat dispoziţiile legale la încheierea contractului de schimb cu SC Tofan Grup SA prin SC Tofan Steel SRL în sensul că s-ar fi prevăzut predarea de tehnică militară care nu era scoasă din funcţiune la data schimbului şi alte bunuri neaprobate de ministru, cum ar fi obiecte de inventar, utilaje gospodăreşti şi deşeuri. Astfel, deşi la încheierea contractului erau scoase din funcţiune numai 1.508 mijloace fixe, s-au prevăzut a fi predate 2.874 astfel de mijloace (autovehicule, transportoare blindate, tractoare artilerie şi altele).
Procurorii au mai susţinut că s-a prevăzut predarea către Tofan a 5.000 tone deşeu fier vechi, nouă tone alamă şi 5 tone cauciuc, care nu ar fi fost aprobate la schimb, prin ordin al ministrului.
DNA îl acuză pe generalul Bădălan că, deşi a încheiat un act adiţional alături de Eugen Calcan şi Simion Lincă la contractul cu Tofan, nu a remediat ilegalităţile sesizate de Direcţia de Audit Intern din MApN. Prin semnarea acestui act adiţional, susţin procurorii, inculpaţii şi-au asumat derularea în continuare a contractului, în aceleaşi condiţii dezavantajoase."De asemenea, încheierea contractului la nivelul SMFT, în condiţiile în care existau 230 de unităţi subordonate, ar fi favorizat o derulare greoaie a acestuia şi nerespectarea dispoziţiilor legale privind înregistrările în contabilitate. Potrivit acuzării, deşi tehnica militară a fost predată nedezmembrată, a fost transformată scriptic în deşeuri , care au fost facturate către SC Tofan Steel la schimb cu anvelope.
Procurorii anticorupţie mai arată că, deşi valoarea contractului, adică 318. 592 USD, s-a împlinit la data de 2 august 2002, fără a se incheia un act adiţional sau un alt contract, aşa cum conveniseră părţile, SMFT şi SC Tofan Steel SRL au continuat derularea acestuia până la 14 septembrie 2004. Procurorii spun că inculpaţii ar fi omis acest lucru intenţionat, întrucât legislaţia era schimbata (HG 262/2002) şi nu mai permitea valorificarea de tehnică militară decât prin CN Romtehnica SA. Iar preţurile minime practicate de Romtehnica erau cu mult superioare faţă de cele negociate de părţi.
