Ministrul delegat pentru Energie susţine că mai multe companii au făcut lobby la Bruxelles pentru majorarea preţului la gazele destinate populaţiei, vizând creşterea propriilor venituri prezente şi viitoare, dar le sfătuieşte să cheltuiască banii mai bine, pentru salariile angajaţilor şi investiţii.
"Nu o să le dau numele acum, însă ele ştiu foarte bine la ce mă refer. Nici această plângere făcută la DG Enterprise nu a venit aşa, de undeva, nu a picat din cer, dar eu le spun, vă repet, mesajul meu este să-şi folosească banii mai bine, pentru creşterea salariilor propriilor angajaţi, pentru a face investiţii, pentru a face lucruri sustenabile decât să facă acţiuni de lobby la Bruxelles, pentru că nu vor reuşi. Ştiu legislaţia, avem argumente sociale, avem argumente economice, şi am suficientă credibilitate şi dorinţă de a mă bate pentru interesele României acolo", a explicat ministrul pentru Energie, Răzvan Nicolescu.
Departamentul pentru Energie a propus Comisiei Europene să accepte amânarea cu doi ani şi jumătate a calendarului de liberalizare a preţului gazelor pentru populaţie, precum şi menţinerea, până cel puţin la 1 iulie 2016, a preţului actual al gazelor produse intern.
El a arătat că ultima discuţie de la Comisia Europeană a avut un rezultat bun, chiar dacă nu s-a ajuns încă la o concluzie, adăugând că în cele din urmă România ar putea ajunge la Curtea Europeană de Justiţie pentru a-şi apăra poziţia.
"O direcţie generală a Comisiei Europene a luat o decizie, care spune că acest calendar, agreat de domnul Boc cu cei de la FMI şi CE, este ilegal. Deci eu nu pot să aplic în România ceva ce o parte din Comisie, care a fost la masa de discuţii şi a negociat acest calendar, îmi spune că este ilegal", a precizat Nicolescu.
El a explicat că în procedura de infringement declanşată împotriva României se vorbeşte că liberalizarea nu se face în mod corect, în sensul că se dă prioritate consumatorului casnic din România la gazul din intern.
"Sunt două lucruri separate, în primul rând trebuie să finalizăm această procedură de infrigement şi să ne fie recunoscut acest drept, de a da prioriate populaţiei la gazul din intern, şi în al doilea rând trebuie să stabilm noi, intern, ce facem cu preţul la gaz pentru populaţie şi cât de sustenabile sunt", a continuat Nicolescu.
Potrivit ministrului Energiei, pentru a amâna aplicarea majorării preţului la gaze de la 1 octombrie, Guvernul va trebui să emită o hotărâre de guvern, iar mai apoi o amânare de câţiva ani va necesita modificarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale 123/2012.
Calendarului de liberalizare a preţului gazelor, convenit de Guvern cu Comisia Europeană în 2012, prevede ca acest proces să se încheie la 31 decembrie 2018.
În cazul în care CE va fi de acord cu propunerea Departamentului pentru Energie, liberalizarea va fi operată până la 1 iulie 2021.
Calendarul de liberalizare presupune mai multe creşteri trimestriale ale preţului gazelor din producţia internă.
Departamentul pentru Energie arată, într-un comunicat transmis la începutul lunii septembrie, că, din cauza unor neînţelegeri cu DG Întreprinderi, structură din cadrul CE, în privinţa dreptului consumatorilor casnici de a primi cu prioritate doar gaze din producţia internă, mai ieftine faţă de cele importate din Rusia, aplicarea calendarului agreat în 2012 de Guvern este momentan suspendată.
Astfel, prin suspendarea calendarului de liberalizare, creşterea de preţ programată pentru 1 octombrie este anulată.
Nicolescu declara în luna august pentru MEDIAFAX că legislaţia românească actuală prevede obligativitatea ca producătorii de gaze naturale să livreze cu prioritate gaze produse intern pentru populaţie, dar DG Întreprinderi din cadrul CE doreşte liminarea acestei prevedere.
România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.
Aproximativ 60% dintre consumatorii de gaze sunt deja în piaţa liberă, în timp ce 24% sunt consumatori casnici. Restul de circa 16% sunt consumatori non-casnici care cumpără gaze la preţ reglementat.
