Membrii delegaţiei Fondului Monetar Internaţional (FMI), aflată în România, au venit la Guvern pentru o discuţie cu premierul Victor Ponta, la întâlnire fiind prezenţi şi o parte dintre miniştri.
Surse oficiale au declarat anterior agenţiei MEDIAFAX că premierul Victor Ponta va avea, luni, o primă discuţie cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, aflaţi la începutul misiunii pentru a treia evaluare a acordului stand-by.
"Este o discuţie exploratorie, care precede întâlnirile pe care membrii FMI le vor avea în următoarele zile cu miniştrii", au arătat sursele citate.
O misiune a Fondului Monetar Internaţional este prezentă, începând de luni, la Bucureşti pentru a treia evaluare a acordului stand-by, cea mai importantă temă de pe agenda discuţiilor cu autorităţiile vizând posibilitatea reducerii CAS cu 5 puncte procentuale de la jumătatea anului.
Misiunea va analiza în principal execuţia bugetară din primele cinci luni ale anului, precum şi perspectivele privind creşterea economică şi încasările la bugetul de stat.
La finele lunii martie, Consiliul Director al FMI a aprobat prima şi a doua evaluare a acordului preventiv încheiat anul trecut cu România, punând la dispoziţia statului două tranşe cumulând 436,3 milioane de euro (389,4 milioane DST).
Suma totală disponibilă României prin acordul de împrumut a urcat astfel la 654,4 milioane de euro (584,1 milioane DST), a anunţat FMI printr-un comunicat.
Consilul Director al FMI a aprobat o cerere a autorităţilor române pentru adăugarea unei evaluări în funcţie de situaţia la sfârşitul lunii iunie a acestui an. Evaluarea suplimentară ar coincide cu consultarea periodică planificată (Articolul IV) şi cu rectificarea bugetară de la mijlocul anului.
Guvernul estimează scăderea inflaţiei în prima jumătate a acestui an, însă indicatorul ar urma să revină peste intervalul ţintit de banca centrală în a doua parte a anului, în principal din cauza efectelor de bază şi a impactului accizelor. Deficitul de cont curent ar trebui să se menţină între 1-1,5% din PIB în 2014.
Totodată, se estimează un deficitu bugetar de 2,2% din PIB în acest an, în termeni cash, plafon care include spaţiu pentru o cofinanţare mai mare a fondurilor UE şi pentru susţinerea investiţiilor generatoare de creştere.
România are în derulare un acord în valoare de 4 miliarde de euro cu FMI şi Uniunea Europeană, din care nu intenţionează însă să acceseze fonduri. Scopul acordului este de a proteja România de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.
România a încheiat cu succes, în ultimii patru ani, două acorduri cu FMI, UE şi Banca Mondială, în valoare de 20 miliarde euro, respectiv 5 miliarde euro. Al doilea, semnat în 2011 şi finalizat anul trecut, a avut de asemenea caracter preventiv, autorităţile optând să nu acceseze fondurile puse la dispoziţie de creditorii externi.
Pe partea de măsuri fiscale, Guvernul s-a angajat faţă de FMI să analizeze, în acest an, eficienţa măsurii de reducere temporară a cotei TVA la pâine şi produse de panificaţie la 9%, şi să decidă dacă această măsură va fi permanentizată, potrivit scrisorii de intenţie trimise în luna martie la Washington. Tot în acest an, guvernul va pregăti o strategie pentru un nou regim de impozitare şi evaluare a proprietăţilor, introducând principiul destinaţiei proprietăţii. De asemenea, un grup de lucru interministerial va pregăti un nou regim de impozitare în sectorul petrolului şi gazelor naturale, valabil în perioada 2015-2024.
Guvernul notează de asemenea în scrisoare că va "încerca" să implementeze, în a doua parte a acestui an, o reducere semnificativă a cotei contribuţiilor sociale, într-o manieră "neutră din punct de vedere bugetar", cu accentul pe măsuri de lărgire a bazei de impozitare.