Proprietarii construcţiilor care nu fac parte din categoria clădirilor, precum parcările şi piscinele, vor fi obligaţi să achite anul viitor un impozit, extinderea bazei de impunere fiind convenită de Guvern cu Fondul Monetar Internaţional, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale. Impozitul va fi perceput atât persoanelor fizice, cât şi celor juridice care deţin astfel de proprietăţi.
Noul impozit va fi aplicat doar acelor persoane sau firme care deţin în proprietate astfel de construcţii, nu şi persoanelor fizice care achită anual o taxă primăriei pentru folosirea unui loc de parcare.
Reprezentanţii Ministerului Finanţelor nu au putut fi contactaţi până la ora transmiterii acestei ştiri.
Ideea impozitării piscinelor a fost avansată de către reprezentanţii Guvernului încă din toamna anului trecut, când Liviu Voinea, atunci secretar de stat în Finanţe, în prezent ministru-delegat pentru Buget, anunţa pentru MEDIAFAX că se urmăreşte o reformă a impozitării proprietăţii, care are în vedere extinderea bazei de taxare prin eliminarea excepţiilor şi un accent mai puternic pe principiu solidarităţii, ceea ce înseamnă că proprietăţile multiple vor fi impozitate şi mai mult decât până în prezent. El a prezentat atunci piscinele din proprietăţile individuale ca exemplu de exceptare de la impozitare.
"Cred că reforma proprietăţii este foarte importantă. Noi colectăm 0,7% din PIB, pe când Polonia colectează 1,1% din PIB, iar media europeană este undeva la 3%. Sunt prea multe exceptări în România", spunea Voinea.
Tot atunci, premierul Victor Ponta afirma că impozitul pe piscine este practicat în toată Uniunea Europeană, iar reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală explicau că piscinele din proprietăţile individuale ar fi trebuit deja taxate, pentru că au o utilitate şi pot fi considerate un "exces" în cadrul unei locuinţe.
Marţi seara, ministrul Voinea a declarat la GÂNDUL LIVE că Guvernul ia în calcul eliminarea excepţiilor de taxare a unor categorii de venituri, pentru a umple golul care există "în scenariul de bază" pentru bugetul pe anul viitor între venituri şi cheltuieli, dar a evitat să precizeze măsurile concrete avute în vedere.
Misiunea Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene a venit în urmă cu o săptămână la Bucureşti pentru discuţii cu autorităţile române în cadrul primei evaluări a noului acord aprobat în septembrie, iar principalele negocieri se concentrează pe execuţia bugetară, măsurile fiscale şi bugetul pe anul viitor.
