"Avem în vedere să continuăm acordul de la Viena, probabil cu o revizuire a parametrilor, asta ţinând cont de o reducere progresivă a expunerii băncilor, este normal să fie aşa. Momentul acut al crizei a fost depăşit, băncile şi-au făcut datoria", a menţionat Isărescu, care a adăugat că băncile au nevoie de o flexibilitate mai mare pentru a-şi gestiona eficient fondurile.
Acordul de la Viena, semnat în 2009 de principalele nouă bănci cu expunere semnificativă pe piaţa locală (Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, UniCredit, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank şi Piraeus Bank), are la bază promisiunile bancherilor potrivit cărora vor menţine expunerea totală pe România şi vor injecta capital în subsidiarele locale, dacă va fi necesar.
În urma acordului iniţial, sprijinul constant dat de băncile-mamă s-a alăturat finanţării FMI şi CE, pentru susţinerea economiilor în criză cu ajutorul unor lichidităţi care să asigure băncilor un indice de solvabilitate suficient de ridicat (de peste 10%), precum şi surse suficiente pentru a relansa creditarea, în special în sectorul real al economiei.