Citi braileni ati auzit sa fi plecat in Venezuela? Normal, ce tara este asta Venezuela, al carei conducator iubit este comunistul de Chavez? Poate doar daca ai fi deportat ca Napoleon pe Insula Elba, te-ai impaca cu gindul sa traiesti in aceasta tara situata la capatul pamintului. E, exista un brailean care a acceptat sa plece in Venezuela, si nu este vorba despre concediu de odihna sau distractie, caci la asta ne-am inghesui cu totii. Omul a mers la munca, mai exact la munca cu enoriasii. Numele sau este Vasile Lungeanu si a fost preot la parohia "Sf. Spiridon Nou". Parintele Lungeanu a plecat sa predice Cuvintul Lui Dumnezeu in America Latina, delegat fiind de catre Patriarhia Romana. De acolo, la aproape 15.000 de kilometri distanta, acest preot brailean se roaga pentru comunitatea de romani din Venezuela, dar si pentru Braila si oamenii pe care i-a lasat in urma sa.
Dupa ce-a slujit mai intii in Galati, parintele Lungeanu - un om inzestrat de Dumnezeu cu o mare pofta de viata, plin de rivna pentru Biserica -, a sosit la Braila, din insarcinarea Episcopiei Dunarii de Jos. In urma cu citiva ani, a pus temelia noului lacas de inchinare cu hramul "Sf. Spiridon Nou" de pe Soseaua Buzaului" (vizavi de Spitalul Judetean de Urgenta) si a strins ban cu ban pentru a-l construi, pentru ca, mai apoi, sa predea stafeta parintelui Mircea Bacila. Intrucit fostul paroh Costica Popa, de la biserica romaneasca din Caracas, Venezuela, s-a pensionat, fiind nevoit sa revina in tara, parintele Lungeanu s-a hotarit sa predice credinta stramoseasca in chiar patria petrolului, a telenovelelor si a comunistului Hugo Chavez, prietenul lui Fidel Castro. Practic, biserica romaneasca "Sf. Imparati Constantin si Elena" se afla intr-o "mare catolica", latino-americanii impartasind intr-o proportie covirsitoare credinta Suveranului Pontif. A nu se crede ca romanii din Caracas ar fi in vreun fel dezavantajati. In capitala Venezuelei traiesc o multime de cetateni straini - inclusiv americani angajati ai unor companii internationale -, iar pe strazile orasului pot fi vazuti tot felul de oameni, de la blondele europence pina la negrul cu trasaturi gaboneze.
Oficial, in Caracas traiesc peste 400 de romani, la care se adauga alti aproximativ 20.000 (poate si mai bine) in toata Venezuela. Din punct de vedere bisericesc, ortodocsii din aceasta tara apartin de Arhiepiscopia Americii si Canadei, subordonata ierarhic Patriarhiei Romane. Diaspora romaneasca din Venezuela are ramificatii in cele mai diverse cercuri financiare si comerciale, in special in Caracas, Puerto la Cruz, Maracaibo, Maracay si Puerto Ordaz. O vreme, in aceasta tara s-a aflat si cunoscutul sociolog si analist politic Vladimir Tismaneanu. Parintele Costica Popa s-a remarcat inca de la inceput in rindul enoriasilor sai. Prin eforturile sfintiei-sale si cu sprijinul comunitatii romanesti, in Caracas a fost ridicata prima biserica ortodoxa, executata in tara, in stil arhitectonic maramuresan. Noul lacas de cult, inchinat "Sfintilor Imparati Constantin si Elena", a fost sfintit in noiembrie 1999, de insusi Prea Fericitul Patriarh Teoctist, intii-statatorul Bisericii Ortodoxe Romane, acum plecat la Domnul. El a devenit, intre timp, un obiectiv turistic. Romanii din Venezuela se implica activ in viata politica a Romaniei. Ei au participat inclusiv la referendumul din mai a. c., o sectie de votare fiind amplasata chiar in sediul Ambasadei Romaniei din Caracas. Amplasata la 1.000 de metri deasupra nivelului marii, capitala Venezuelei a devenit un adevarat paradis al strainilor. Practic, aici benzina este de pomana, iar autoritatile se implica in ajutorarea venezuelenilor saraci, platindu-le, spre exemplu, curentul electric. Nu lipsesc contrastele. Daca la periferii exista cartiere sarace, unde rata criminalitatii este destul de mare, in centru viata este un adevarat paradis. Hoteluri precum "Residencias Anauco Hilton", unde trag mai ales americanii din companiile mixte, supermarketuri, cafenele, restaurante, buticuri, banci, cinematografe, sali de spectacol etc. se intilnesc la tot pasul, in tara unde fructele exotice (mango, papaya, nispero, ananas, banane, cocos s .a.) sint la ele acasa si unde telenovelele au ajuns un adevarat "sport national". Cu siguranta, parintele Vasile Lungeanu si familia lui nu se vor plictisi in Caracas, alaturi de compatrioti, multi dintre acestia oameni de afaceri respectati. De altfel, in capitala "patriei petrolului" isi desfasoara activitatea "Casa Romana", care se ocupa chiar de Diaspora venezueleana.
Dupa ce-a slujit mai intii in Galati, parintele Lungeanu - un om inzestrat de Dumnezeu cu o mare pofta de viata, plin de rivna pentru Biserica -, a sosit la Braila, din insarcinarea Episcopiei Dunarii de Jos. In urma cu citiva ani, a pus temelia noului lacas de inchinare cu hramul "Sf. Spiridon Nou" de pe Soseaua Buzaului" (vizavi de Spitalul Judetean de Urgenta) si a strins ban cu ban pentru a-l construi, pentru ca, mai apoi, sa predea stafeta parintelui Mircea Bacila. Intrucit fostul paroh Costica Popa, de la biserica romaneasca din Caracas, Venezuela, s-a pensionat, fiind nevoit sa revina in tara, parintele Lungeanu s-a hotarit sa predice credinta stramoseasca in chiar patria petrolului, a telenovelelor si a comunistului Hugo Chavez, prietenul lui Fidel Castro. Practic, biserica romaneasca "Sf. Imparati Constantin si Elena" se afla intr-o "mare catolica", latino-americanii impartasind intr-o proportie covirsitoare credinta Suveranului Pontif. A nu se crede ca romanii din Caracas ar fi in vreun fel dezavantajati. In capitala Venezuelei traiesc o multime de cetateni straini - inclusiv americani angajati ai unor companii internationale -, iar pe strazile orasului pot fi vazuti tot felul de oameni, de la blondele europence pina la negrul cu trasaturi gaboneze.
Oficial, in Caracas traiesc peste 400 de romani, la care se adauga alti aproximativ 20.000 (poate si mai bine) in toata Venezuela. Din punct de vedere bisericesc, ortodocsii din aceasta tara apartin de Arhiepiscopia Americii si Canadei, subordonata ierarhic Patriarhiei Romane. Diaspora romaneasca din Venezuela are ramificatii in cele mai diverse cercuri financiare si comerciale, in special in Caracas, Puerto la Cruz, Maracaibo, Maracay si Puerto Ordaz. O vreme, in aceasta tara s-a aflat si cunoscutul sociolog si analist politic Vladimir Tismaneanu. Parintele Costica Popa s-a remarcat inca de la inceput in rindul enoriasilor sai. Prin eforturile sfintiei-sale si cu sprijinul comunitatii romanesti, in Caracas a fost ridicata prima biserica ortodoxa, executata in tara, in stil arhitectonic maramuresan. Noul lacas de cult, inchinat "Sfintilor Imparati Constantin si Elena", a fost sfintit in noiembrie 1999, de insusi Prea Fericitul Patriarh Teoctist, intii-statatorul Bisericii Ortodoxe Romane, acum plecat la Domnul. El a devenit, intre timp, un obiectiv turistic. Romanii din Venezuela se implica activ in viata politica a Romaniei. Ei au participat inclusiv la referendumul din mai a. c., o sectie de votare fiind amplasata chiar in sediul Ambasadei Romaniei din Caracas. Amplasata la 1.000 de metri deasupra nivelului marii, capitala Venezuelei a devenit un adevarat paradis al strainilor. Practic, aici benzina este de pomana, iar autoritatile se implica in ajutorarea venezuelenilor saraci, platindu-le, spre exemplu, curentul electric. Nu lipsesc contrastele. Daca la periferii exista cartiere sarace, unde rata criminalitatii este destul de mare, in centru viata este un adevarat paradis. Hoteluri precum "Residencias Anauco Hilton", unde trag mai ales americanii din companiile mixte, supermarketuri, cafenele, restaurante, buticuri, banci, cinematografe, sali de spectacol etc. se intilnesc la tot pasul, in tara unde fructele exotice (mango, papaya, nispero, ananas, banane, cocos s .a.) sint la ele acasa si unde telenovelele au ajuns un adevarat "sport national". Cu siguranta, parintele Vasile Lungeanu si familia lui nu se vor plictisi in Caracas, alaturi de compatrioti, multi dintre acestia oameni de afaceri respectati. De altfel, in capitala "patriei petrolului" isi desfasoara activitatea "Casa Romana", care se ocupa chiar de Diaspora venezueleana.
