Ninsoarea a trecut, iar acum pericolul cel mai mare este reprezentat de topirea rapidă a zăpezii. Acesta a fost motivul pentru care, ieri, la sediul Prefecturii, s-a reunit Consiliul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, prezidat de preşedintele CJ, Gheorghe Bunea Stancu. În sală au fost convocaţi şi primarii tuturor Unităţilor Administrativ Teritoriale (UAT) din judeţ, cărora li s-a atras atenţia că trebuie să acţioneze din timp pentru a preveni efectele unor eventuale inundaţii.
"Încep prin a le adresa mulţumiri tuturor celor care au suferit în această perioadă şi care au intervenit pentru a face faţă ninsorilor abundente. Mulţumesc Jandarmeriei, Armatei, ISU. Mulţumesc primarilor care au stat zi şi noapte alături de cetăţeni", a spus Stancu, declarându-se, aşadar, mulţumit de felul cum s-a acţionat pentru deszăpezire pe raza judeţului, în absenţa sa (reamintim că în perioada ninsorilor şi viscolului a fost plecat în concediu, în Austria).
"Să fim conştienţi că nu s-a terminat efectul acestor zăpezi abundente. Există posibilitatea apariţiei inundaţiilor, atât în judeţ cât şi în municipiu", a continuat preşedintele Consiliului Judeţean Brăila. Pentru a contracara efectele topirii bruşte a zăpezilor, Stancu a opinat că staţiile de desecare din judeţ trebuie pregătite, astfel încât să poată fi pornite în orice moment. "Am avut o discuţie, ieri, la Bucureşti, cu primul ministru Ponta, referitor la necesitatea funcţionării staţiilor de desecare. Nu vreau să mai avem mii de hectare inundate, aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani. Trebuie decolmatate canalele, pentru ca apa să se poată scurge către râuri. Trebuie să luăm măsuri, să nu se mai facă băltiri pe culturile agricole. Rog Direcţia de Sănătate Publică să avem mai multă grijă la calitatea apei din fântâni, fiindcă topirea zăpezii ar putea să producă anumite poluări, din acest punct de vedere. Primarilor să li se pună în vedere să ia măsuri pentru menţinerea calităţii apei potabile, iar dacă nu acţionează corespunzător, să fie constrânşi să facă acest lucru", a trasat sarcini Gheorghe Bunea Stancu.
Pe de altă parte, preşedintele CJ Brăila a admis faptul că, deşi stringente, unele măsuri nu pot fi luate din cauza lipsei mijloacelor necesare. Astfel, deşi CJ Brăila ar avea resurse financiare pentru a achiziţiona câteva utilaje destinate decolmatării canalelor de desecare, nu reuşeşte să facă acest lucru din cauza procedurilor birocratice. Din acest motiv, sucursala brăileană a Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) va fi nevoită să închirieze excavatoare, buldoexcavatoare şi buldozere, pentru a putea efectua operaţiunile respective.
Costurile cu energia electrică, acoperite de la bugetul de stat
Cele 47 staţii de pompare ce fac parte din sistemul de desecare brăilean sunt funcţionale la ora actuală şi pot fi pornite acolo unde este nevoie de direcţionarea surplusului de apă din inundaţii către Dunăre sau alte cursuri de apă naturale. Exploatarea acestora este facilitată de un Ordin comun emis de Ministerul Agriculturii şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, care stipulează că în situaţii de urgenţă, costurile energiei electrice sunt acoperite de la bugetul de stat. Pentru asta trebuie emis un ordin de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, care să fie trimis la ANIF Bucureşti, în vederea aprobării finanţărilor respective. Primul ordin în acest sens a fost votat chiar în şedinţa CJSU de ieri şi a vizat pornirea staţiei de desecare care deserveşte Valea Encii, o zonă de 1.200 hectare din extravilanul localităţilor Tudor Vladimirescu şi Comăneasca, unde se acumulează surplusul de apă de pe circa 21.000 hectare, de pe Terasa Brăilei şi Terasa Viziru. Potrivit lui Vasile Turcitu, directorul ANIF Brăila, în Valea Encii este deja un surplus de apă care periclitează inclusiv staţia de desecare de la Traianu, ce ar putea fi inundată dacă nu este pusă în funcţiune cât mai curând posibil.
Alte zone unde există potenţial de acumulare în exces a apei rezultate din topirea zăpezii sunt situate la Ţepeş Vodă, sat ce aparţine de comuna Movila Miresii, şi la Stăncuţa. Preşedintele CJ, Bunea Stancu, a precizat că imediat ce situaţia o va impune, vor fi emise decizii de pornire şi pentru staţiile de desecare din aceste zone.
În ceea ce priveşte municipiul Brăila, cartierele unde ar putea fi probleme sunt Chercea, Radu Negru şi Lacu Dulce. Primarul Aurel Simionescu a spus că se fac eforturi pentru scoaterea zăpezii de pe străzile unde predomină casele construite din chirpici sau paiantă, iar pentru protejarea cartierului Lacu Dulce va trebui pusă în funcţiune staţia de desecare de la marginea municipiului, situată lângă Liceul Agricol.
