In primul rind, numarul cazurilor de violenta fizica sau verbala creste de la an la an si multe dintre acestea sint facute publice chiar saptaminal. Pe strada, la scoala, in baruri sau pe stadioane, nici un context nu face exceptie de la intoleranta si incapacitatea unor oameni de a comunica civilizat. Am putut urmari recent cazul unei fetite agresate si umilite in vazul lumii, am auzit de tineri amenintati in schimbul "taxei de protectie", ne-am luat fiecare cel putin cite o injuratura de mama fara motiv, pe strada, de la vreo persoana marcata, discret, pe tricou cu un "Gigolo Italiano".
La evenimentele sportive ne-am luat fularele inscriptionate, verii si nepotii si i-am dus sa invete despre spiritul de echipa - al suporterilor care aruncau cu scaune si brichete in capul arbitrilor. Cit despre violenta in familie... De exemplu, e mult mai usor sa iti convingi copilul sa-si faca tema la Educatie Civica sub amenintarea palmei! Scopul ne scuza mijloacele, educatia e la indemina, copilul nu invata nimic, iar la 15-16 ani isi varsa naduful snopind in bataie vreo 2-3 colegi. Apoi, daca e norocos, conflictul se aplaneaza repede si profesorii ramin neimplicati. In caz contrar, mustrarile sint insuportabile, iar pedagogul isi primeste si el corectia. Nu fiti surprinsi; nici asta nu ar fi o premiera.
In concluzie, e cazul sa constientizam ca avem o problema generala. Ne putem bate cu pumnii in piept oricit, zicind ca sintem in siguranta, dar in acelasi timp nu mai are nimeni curajul sa mearga pina la non-stop la miezul noptii fara pitbull, boxer sau alta rasa de ciini feroce. Violenta creste, se extinde in toate aspectele vietii noastre si va deveni, intr-un final, mult prea mult de suportat. Care ar mai fi solutia atunci? Emigrare in masa? Oricum, nu ne-ar mai primi nimeni...