• testarea celor mai noi şi moderne sisteme de alarmare existente în municipiu nu prea a trezit emoţii în rândul populaţiei • brăilenii s-au arătat indiferenţi la semnalele emise, în contextul în care s-a ştiut dinainte că este vorba doar de un exerciţiu • pe de altă parte, nici sunetele nu au fost la fel de puternice şi penetrante ca ale vechilor sirene electrice, care în prezent sunt pe cale de a fi scoase din uz
Sirenele de alarmă s-au făcut auzite, ieri, în câteva zone ale municipiului Brăila, conform scenariului anunţat încă de săptămâna trecută de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Nu au fost testate, însă, toate sistemele de alarmare existente în oraş, ci doar cele mai noi dintre acestea. Este vorba, practic, despre cele şase sirene electronice montate în ultimii ani de Primăria Brăila, în următoarele locuri: pe Palatul Administrativ, pe hotelul Traian, pe blocul turn de la intersecţia străzii Unirii cu Str. 1 Decembrie 1918, pe blocul turn de pe Calea Galaţi, pe blocul A1 din Bariera Călăraşilor şi pe blocul turn din intersecţia bulevardului Dorobanţilor cu Str. 1 Decembrie 1918. Toate aceste sisteme aparţin Primăriei Brăila, sunt întreţinute de Primărie şi sunt puse în funcţiune din centrul de comandă pentru situaţii de urgenţă al administraţiei locale, în baza avertismentelor primite de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. Potrivit Secretarului Primăriei Brăila, Ion Drăgan, cele şase sirene electronice au putere acustică între 600 şi 1.200 W. “Faţă de sistemele clasice, electrice, cele electronice prezintă două avantaje majore: sunt dotate cu acumulatori care le conferă o autonomie de 7 zile şi pot transmite şi mesaje vocale. Sirenele clasice sunt total dependente de reţeaua de alimentare cu energie electrică şi nu pot emite decât semnale acustice. La nivelul municipiului Brăila, avem în momentul de faţă şase sisteme de alarmare electronice, distribuite în zona centrală, şi 47 de sirene electrice, care acoperă inclusiv zonele periferice. În perspectivă, va trebui ca tot oraşul să fie acoperit de sisteme electronice. Se alocă în fiecare an bani de la buget pentru extinderea reţelei de sirene electronice pentru atingerea acestui obiectiv. În ceea ce priveşte sirenele electrice, durata lor de exploatare a depăşit deja 35 de ani, iar întreţinerea este tot mai costisitoare. Acestea sunt acţionate din centrul de comandă al Consiliului Judeţean, iar la exerciţiul de astăzi (ieri n.n.) nu au fost testate”, ne-a explicat secretarul Ion Drăgan.
Sistemele electronice testate ieri în municipiu nu prea i-au impresionat pe brăileni. Poate şi datorită faptului că, înainte de a fi puse în funcţiune, s-a emis un mesaj audio prin care populaţia a fost înştiinţată că este vorba doar despre un exerciţiu. Pe de altă parte, însă, nici semnalele acustice emise nu au fost prea puternice. În zona blocului turn de pe Bdul. Dorobanţilor spre Piaţa Mare, de exemplu, trecătorii care s-au nimerit în jurul orei 10.00, când au fost puse în funcţiune sirenele electronice, păreau total impasibili, continuându-şi drumul fără a da nicio atenţie sunetelor care, teoretic, ar fi trebuit să provoace o undă de emoţie în rândul populaţiei. Brăilenii mai în vârstă spun că semnalele acustice emise de sirenele noi sunt mult mai puţin penetrante decât cele pe care le dau vechile sirene electrice.
E posibil, totuşi, ca, după exerciţiul de ieri, sistemele electronice să mai fie reglate de specialişti. Potrivit Biroului de Presă a ISU Brăila, exerciţiul a urmărit două aspecte: gradul de audibilitate al sirenelor testate şi timpii de răspuns pentru angajaţii Primăriei a căror responsabilitate este să pună în funcţiune sirenele după ce primesc avertizarea emisă de ISU.
Ce trebuie ştiut despre sistemele de alarmare
După cum v-am mai informat, la nivelul judeţului Brăila, deci atât în muncipiu cât şi în oraşele Ianca, Făurei şi Însurăţei şi în restul comunelor, există peste 170 de mijloace de alarmare, care pot fi utilizate în cazul unor dezastre sau alte situaţii de protecţie civilă, modul de acţionare a acestora fiind realizat local sau centralizat. Responsabilitatea menţinerii în stare de operativitate a sistemului de înştiinţare-alarmare revine autorităţilor publice locale, iar reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă derulează periodic acţiuni de verificare în teren. Pe parcursul anului trecut, personalul specializat a verificat 60 mijloace de alarmare a populaţiei.
În 2016, ISU Brăila a organizat 20 exerciţii de alarmare la nivelul localităţilor, acţiuni derulate în colaborare cu comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, instituţiile publice cu atribuţii în managementul situaţiilor de urgenţă şi operatorii economici consideraţi sursă de risc.
“Rezilienţa comunităţii pentru a depăşi urmările unor dezastre este consolidată prin pregătirea permanentă a autorităţilor responsabile cu managementul tipului de risc, în colaborare cu populaţia civilă, pentru atingerea dezideratului comun de îmbunătăţire a capacităţii de reacţie a unui stat în faţa provocărilor”, se precizează într-un comunicat ISU.
Înştiinţarea, avertizarea, prealarmarea şi alarmarea se realizează în scopul dispunerii măsurilor de protecţie a populaţiei şi bunurilor materiale, precum şi pentru limitarea efectelor dezastrelor. Cele mai des întâlnite situaţii în care este alarmată populaţia prin intermediul sirenelor electrice şi electronice au loc pe timpul inundaţiilor, când este semnalată iminenţa producerii unor viituri care să pună în pericol viaţa persoanelor.
De asemenea, sistemul de înştiinţare-alarmare este utilizat în cazul producerii unor accidente tehnologice în care sunt implicate substanţe periculoase, ruperii unor lucrări hidrotehnice sau căderii obiectelor din atmosferă. Această metodă destinată protecţiei populaţiei civile poate fi utilizată şi pe timpul conflictelor armate.
Prin intermediul acestor mijloace de alarmare pot fi transmise semnale acustice cu diferite semnificaţii sau pot fi transmise mesaje vocale care vizează anumite măsuri pentru comunitate.
