Imagineaza-ti, cititorule, ca esti strain - sa zicem belgian - si ai venit in vizita in Romania. Ajungi in zona Brailei si, dupa ce te sperii de mizeria de pe strazi si constati ca nu ai mare lucru de vazut in oras, citesti intr-un oarecare ghid turistic ca aici se afla cea mai mare exploatatie agricola din Europa. Ai o zi intreaga la dispozitie si iti spui ca, daca tot te-ai ratacit prin partea asta de lume, merita sa pierzi citeva ore dind o fuga cu masina printr-o ferma unica pe continent. Intrebare: cu ce impresie o fi ramas turistul belgian, dupa ce a hoinarit prin imensitatea celor 70.000 ha ale IMB? Noi am raspunde ca, dupa ce si-a urcat autoturismul pe bac, ceea ce, desigur, a fost o aventura interesanta pentru el si a ajuns in Insula, strainul nu s-a incumetat sa mearga mai mult de trei kilometri pe drumul principal din IMB. Iar asta pentru ca drumul judetean 212 A Braila - Marasu este mai mult decit prost, este execrabil. DJ 212 A este atit de nenorocit, incit face de ris eticheta "IMB - cea mai mare exploatatie agricola din Europa". Daca un turist strain, fie el belgian, olandez, portughez sau finlandez, ar trebui sa circule pe un asemenea drum, stiind ca se afla pe teritoriul unei ferme gigantice, cu un imens potential economic, probabil ca ar avea impresia ca a nimerit in tara prostilor-care-isi-bat-joc-de-avutul-lor! Si, bineinteles, n-ar fi prea departe de adevar, fiindca ne aflam in Romania, judetul Braila, iar asta spune tot!
Bani de la Guvern, completati de CJ
Povestea halului in care a ajuns DJ 212A este induiosator de romaneasca. Pe scurt, s-a intimplat in felul urmator: vechea sosea - buna-rea, cum era ea - a fost decopertata, investindu-se citeva zeci de miliarde de lei vechi pentru refacerea fundatiei drumului. Apoi, in loc sa se toarne si stratul de asfalt, ca sa fie totul gata, lucrarea s-a stopat, pe motiv de lipsa de bani. Au trecut doi ani, iar fundatia - lipsita de stratul protector de asfalt si intens circulata cu masini grele, s-a facut harcea-parcea...
Asadar, acum vreo trei ani, Consiliul Judetean Braila s-a gindit ca drumul din IMB cam are nevoie de reparatii capitale. In consecinta, a platit pentru un studiu de fezabilitate, in care un specialist in domeniu, prof. dr. Romanescu, a oferit o solutie tehnica pentru rezolvarea problemei. Expertul a zis: "Domnilor, trebuie procedat in felul urmator. In prima faza se consolideaza drumul, iar in faza a doua se realizeaza o imbracaminte din beton-ciment si, gata, o sa aveti o sosea jos-palaria". Bucurosi ca au aflat secretul solutiei tehnice, reprezentantii autoritatii locale, respectiv Consiliul Judetean, au solicitat bani de la Guvern, ca sa o puna in practica. Guvernul Romaniei n-a zis "nu", insa nici nu s-a repezit sa dea toti banii odata, fiindca era vorba de o suma destul de mare. In consecinta, in 2005, prin Hotarirea de Guvern nr. 1.377, s-a alocat suma de 31 miliarde de lei vechi, pentru prima faza prescrisa de prof. dr. Romanescu, respectiv consolidarea DJ 212 A, intre km. 0 si km. 35. Consiliul Judetean a contribuit cu 16,7 miliarde lei vechi, astfel ca suma totala investita s-a ridicat la 47,7 miliarde. Licitatia pentru desemnarea constructorului a fost cistigata de firma galateana "Tancrad" SA, care a inceput treaba in decembrie 2005 si a finalizat-o in februarie 2006. Consolidarea a constat in frezarea soselei si completarea cu un strat de 20 cm de piatra, pe toata portiunea carosabila.
Faza a II-a, cind o da Dumnezeu!
In mod normal, imediat dupa finalizarea primei faze, trebuia implementata cea de-a doua, respectiv "realizarea imbracamintii din beton-ciment". Numai ca aceasta costa circa 200 miliarde de lei vechi, iar la asa pret s-a cam rupt filmul. "Bugetul propriu al judetului Braila nu poarte suporta o asemenea investitie. S-au solicitat bani de la Guvern si in 2006, si in 2007, insa nu s-au alocat", ne-a informat Nicu Filoti, purtatorul de cuvint al CJ Braila. Pentru anul in curs, CJ solicita bani de la Guvern, aratindu-se dispus sa participe cu o cota parte, suma de completare. Deocamdata, nu e nici un semn oficial ca banii vor veni, insa autoritatile judetene continua sa spere.
In ce priveste starea de degradare a drumului, cei de la CJ acuza indirect arendasul din IMB, "TCE 3 Brazi" Piatra Neamt, ca l-ar fi afectat, carind recoltele in masini agabaritice. "Desi au fost impuse o serie de restrictii de viteza, de utilizare a mijloacelor de transport agabaritice si de acces limitat a echipamentelor agricole, pe DJ 212 A au existat situatii in care mijloacele de transport au depasit greutatea maxima prevazuta de actele normative, iar transportul produselor agricole si al materialelor au condus la distrugerea, pe anumite portiuni, a lucrarilor executate", se arata intr-un comunicat remis ziarului nostru de CJ, prin purtatorul de cuvint Nicu Filote. In acelasi comunicat, CJ isi ia angajamentul pentru "realizarea unor categorii de lucrari de intretinere curenta, in anul 2008, pe tronsoanele unde carosabilul este afectat".
"Au distrus singuri drumul, ca intrau cu masini pline de piatra pe portiunile abia finalizate!"
Conducerea "TCE 3 Brazi", prin directorul Lucian Buzdugan, respinge acuzatia ca drumul a fost distrus in timpul campaniei agricole. "Drumul nu l-am terminat noi, l-a terminat firma angajata sa-l consolideze, ca incarcau masini cu piatra de linga trecerea bac Stinca si mergeau cu ele spre Marasu, pe tronsonul unde abia se finalizase lucrarea. Cit cintareste o masina cu griu si cit cintareste o masina cu piatra? Oricum, noua ni se ia taxa, de catre CJ, pentru folosirea drumului asta, cite 200 lei pe zece zile, pentru masinile care depasesc 14 tone. Avem 30 de masini in autobaza proprie, deci va imaginati cit am platit in timpul campaniei. Toata lumea are impresia ca noi stricam drumul, dar pe unde vor sa mergem? Cind iau motorina, platesc in pretul ei si taxa de drum, pe linga taxa pusa de CJ, deci am tot dreptul sa-mi car recolta pe drumul asta. Nu mai vorbesc de banii pe care ii dau pe cauciucurile pe care le stric aici. Daca il faceau cum trebuie, nu se strica in asemenea hal, dar sint portiuni unde piatra a fost asezata direct peste asfaltul vechii sosele. Pai cum sa reziste, in conditiile astea?!", ne-a declarat directorul Buzdugan.
Cristian Stancic, administratorul firmei "Tancrad", nu isi reproseaza nimic. "Cine ne acuza pe noi ca n-am lucrat corespunzator, nu stie ce vorbeste. Cum putea sa reziste drumul acela, daca nu s-a inchis cu asfalt si beton, asa cum era prevazut in proiect?!", replica acesta. Stancic spune ca, de fapt, e vorba despre trei faze de executie: fundatia, care s-a facut, apoi reprofilarea drumului, cu un nou strat de piatra, care nu s-a mai facut, si abia apoi turnarea asfaltului sau betonului. "Cum este drumul acum, daca se vine cu inca un strat de piatra, pentru reprofilare, si cu imbracamintea asfaltica, este totul in regula. Fundatia nu mai are de ce sa fie refacuta", ne-a declarat Cristian Stancic.
Noi, ca nespecialisti, zicem, insa, ca la gropile existente in momentul de fata, cu greu se poate considera ca aceea mai este o fundatie peste care sa se poata veni cu reprofilarea drumului si strat de asfalt. Soferul unui camion al "TCE 3 Brazi", care "gonea" cu vreo 40 km la ora, pe drumul respectiv, intr-una din zilele trecute, a rezumat starea drumului simplu si la obiect: "Ti se incurca matele in tine, cind conduci pe-aici!", ne-a spus omul. "Ce sa-i facem, ne-am invatat, dar mai nasol e cu cauciucurile, ca nu trece anul si trebuie sa schimbi un set", a adaugat soferul.
Cei care circula cu masini mici, cum sint localnicii din Marasu, Agaua sau Frecatei, fug cit ii tin suspensiile de asa-zisul drum principal. Cind nu ploua, toata lumea foloseste vasta retea de drumuri din pamint care, oricit ar fi de jenant pentru Romania secolului XXI, ofera o calatorie mult mai lina.
Bani de la Guvern, completati de CJ
Povestea halului in care a ajuns DJ 212A este induiosator de romaneasca. Pe scurt, s-a intimplat in felul urmator: vechea sosea - buna-rea, cum era ea - a fost decopertata, investindu-se citeva zeci de miliarde de lei vechi pentru refacerea fundatiei drumului. Apoi, in loc sa se toarne si stratul de asfalt, ca sa fie totul gata, lucrarea s-a stopat, pe motiv de lipsa de bani. Au trecut doi ani, iar fundatia - lipsita de stratul protector de asfalt si intens circulata cu masini grele, s-a facut harcea-parcea...
Asadar, acum vreo trei ani, Consiliul Judetean Braila s-a gindit ca drumul din IMB cam are nevoie de reparatii capitale. In consecinta, a platit pentru un studiu de fezabilitate, in care un specialist in domeniu, prof. dr. Romanescu, a oferit o solutie tehnica pentru rezolvarea problemei. Expertul a zis: "Domnilor, trebuie procedat in felul urmator. In prima faza se consolideaza drumul, iar in faza a doua se realizeaza o imbracaminte din beton-ciment si, gata, o sa aveti o sosea jos-palaria". Bucurosi ca au aflat secretul solutiei tehnice, reprezentantii autoritatii locale, respectiv Consiliul Judetean, au solicitat bani de la Guvern, ca sa o puna in practica. Guvernul Romaniei n-a zis "nu", insa nici nu s-a repezit sa dea toti banii odata, fiindca era vorba de o suma destul de mare. In consecinta, in 2005, prin Hotarirea de Guvern nr. 1.377, s-a alocat suma de 31 miliarde de lei vechi, pentru prima faza prescrisa de prof. dr. Romanescu, respectiv consolidarea DJ 212 A, intre km. 0 si km. 35. Consiliul Judetean a contribuit cu 16,7 miliarde lei vechi, astfel ca suma totala investita s-a ridicat la 47,7 miliarde. Licitatia pentru desemnarea constructorului a fost cistigata de firma galateana "Tancrad" SA, care a inceput treaba in decembrie 2005 si a finalizat-o in februarie 2006. Consolidarea a constat in frezarea soselei si completarea cu un strat de 20 cm de piatra, pe toata portiunea carosabila.
Faza a II-a, cind o da Dumnezeu!
In mod normal, imediat dupa finalizarea primei faze, trebuia implementata cea de-a doua, respectiv "realizarea imbracamintii din beton-ciment". Numai ca aceasta costa circa 200 miliarde de lei vechi, iar la asa pret s-a cam rupt filmul. "Bugetul propriu al judetului Braila nu poarte suporta o asemenea investitie. S-au solicitat bani de la Guvern si in 2006, si in 2007, insa nu s-au alocat", ne-a informat Nicu Filoti, purtatorul de cuvint al CJ Braila. Pentru anul in curs, CJ solicita bani de la Guvern, aratindu-se dispus sa participe cu o cota parte, suma de completare. Deocamdata, nu e nici un semn oficial ca banii vor veni, insa autoritatile judetene continua sa spere.
In ce priveste starea de degradare a drumului, cei de la CJ acuza indirect arendasul din IMB, "TCE 3 Brazi" Piatra Neamt, ca l-ar fi afectat, carind recoltele in masini agabaritice. "Desi au fost impuse o serie de restrictii de viteza, de utilizare a mijloacelor de transport agabaritice si de acces limitat a echipamentelor agricole, pe DJ 212 A au existat situatii in care mijloacele de transport au depasit greutatea maxima prevazuta de actele normative, iar transportul produselor agricole si al materialelor au condus la distrugerea, pe anumite portiuni, a lucrarilor executate", se arata intr-un comunicat remis ziarului nostru de CJ, prin purtatorul de cuvint Nicu Filote. In acelasi comunicat, CJ isi ia angajamentul pentru "realizarea unor categorii de lucrari de intretinere curenta, in anul 2008, pe tronsoanele unde carosabilul este afectat".
"Au distrus singuri drumul, ca intrau cu masini pline de piatra pe portiunile abia finalizate!"
Conducerea "TCE 3 Brazi", prin directorul Lucian Buzdugan, respinge acuzatia ca drumul a fost distrus in timpul campaniei agricole. "Drumul nu l-am terminat noi, l-a terminat firma angajata sa-l consolideze, ca incarcau masini cu piatra de linga trecerea bac Stinca si mergeau cu ele spre Marasu, pe tronsonul unde abia se finalizase lucrarea. Cit cintareste o masina cu griu si cit cintareste o masina cu piatra? Oricum, noua ni se ia taxa, de catre CJ, pentru folosirea drumului asta, cite 200 lei pe zece zile, pentru masinile care depasesc 14 tone. Avem 30 de masini in autobaza proprie, deci va imaginati cit am platit in timpul campaniei. Toata lumea are impresia ca noi stricam drumul, dar pe unde vor sa mergem? Cind iau motorina, platesc in pretul ei si taxa de drum, pe linga taxa pusa de CJ, deci am tot dreptul sa-mi car recolta pe drumul asta. Nu mai vorbesc de banii pe care ii dau pe cauciucurile pe care le stric aici. Daca il faceau cum trebuie, nu se strica in asemenea hal, dar sint portiuni unde piatra a fost asezata direct peste asfaltul vechii sosele. Pai cum sa reziste, in conditiile astea?!", ne-a declarat directorul Buzdugan.
Cristian Stancic, administratorul firmei "Tancrad", nu isi reproseaza nimic. "Cine ne acuza pe noi ca n-am lucrat corespunzator, nu stie ce vorbeste. Cum putea sa reziste drumul acela, daca nu s-a inchis cu asfalt si beton, asa cum era prevazut in proiect?!", replica acesta. Stancic spune ca, de fapt, e vorba despre trei faze de executie: fundatia, care s-a facut, apoi reprofilarea drumului, cu un nou strat de piatra, care nu s-a mai facut, si abia apoi turnarea asfaltului sau betonului. "Cum este drumul acum, daca se vine cu inca un strat de piatra, pentru reprofilare, si cu imbracamintea asfaltica, este totul in regula. Fundatia nu mai are de ce sa fie refacuta", ne-a declarat Cristian Stancic.
Noi, ca nespecialisti, zicem, insa, ca la gropile existente in momentul de fata, cu greu se poate considera ca aceea mai este o fundatie peste care sa se poata veni cu reprofilarea drumului si strat de asfalt. Soferul unui camion al "TCE 3 Brazi", care "gonea" cu vreo 40 km la ora, pe drumul respectiv, intr-una din zilele trecute, a rezumat starea drumului simplu si la obiect: "Ti se incurca matele in tine, cind conduci pe-aici!", ne-a spus omul. "Ce sa-i facem, ne-am invatat, dar mai nasol e cu cauciucurile, ca nu trece anul si trebuie sa schimbi un set", a adaugat soferul.
Cei care circula cu masini mici, cum sint localnicii din Marasu, Agaua sau Frecatei, fug cit ii tin suspensiile de asa-zisul drum principal. Cind nu ploua, toata lumea foloseste vasta retea de drumuri din pamint care, oricit ar fi de jenant pentru Romania secolului XXI, ofera o calatorie mult mai lina.
