* acuzați de infracțiuni grave, respectiv camăta, șantajul și spălarea de bani, cei șapte inculpați din dosarul «Cămătarii», în frunte cu interlopul Titi Sgîrcitu și fosta soție, apelează la tot felul de tertipuri în speranța că scapă nepedepsiți * recent, avocații inculpaților au cerut recuzarea judecătoarei care se ocupă de caz, pe motiv că aceasta ar judeca dosarul lor în mod ilegal, în sensul că nu ar avea depus jurământul * numai că instanța a respins cererea, arătând clar că nu este vorba despre vreo incompatibilitate
Se tot pun frâne în dosarul “Cămătarii. Rețeaua Sgîrcitu”. Inculpații depun eforturi pentru a scăpa de pedepse în această cauză aflată în curs de judecată pe rolul Tribunalului Brăila, încă din primăvara lui 2017, când s-a dispus trimiterea în fața instanței a șapte indivizi, în frunte cu interlopul Titi Sgîrcitu și fosta sa soție. Mai nou, avocații inculpaților au cerut recuzarea judecătoarei care se ocupă de acest dosar, președintele completului de judecată, pe motiv că la dosarul său nu ar exista procesul verbal de depunere a jurământului după intrarea în magistratură. Numai că, instanța a respins solicitarea, întrucât nu era vorba despre vreo incompatibilitate a magistratului, iar de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) ni s-a comunicat faptul că judecătoarea Căpățână Alexandra Cristiana, în prezent judecător la Tribunalul Brăila, a depus jurământul la intrarea în profesie, în 2003. Nu exista obligația redepunerii jurământului după ce magistratul a trecut din postura de procuror în cea de judecător.
Oricum, cămătarii din gruparea Sgîrcitu tot încearcă să găsească modalități pentru a scăpa de pedepse, prin prelungirea la nesfârșit a procesului, eventual până se prescriu faptele comise, mai ales că dosarul se judecă de ceva timp și este aproape de pronunțare. Dacă judecătoarea în cauză ar fi fost recuzată, adică retrasă din completul de judecată, tot ceea ce s-a făcut până acum în acest dosar ar fi fost egal cu zero. Numai că răspunsul primit de la instanță nu reprezintă un motiv de bucurie pentru gruparea interlopă: “Respinge ca inadmisibilă cererea de recuzare formulată de inculpații Croitoru Ion și Croitoru Lenuța, Sgîrcitu Titi, Ștefan Liliana Valentina, și Ștefan Claudiu Daniel. În baza art. 275 alin 2 Cod procedură penală obligă pe fiecare inculpat la plata către stat a sumei 50 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare. Fără cale de atac”, este soluția pronunțată în ședință publică la data de 13 mai de Tribunalul Brăila.
Oricum, în primă fază, cămătarii care au lăsat oameni fără case după ce le-au dat împrumuturi cu dobânzi masive au încercat, prin intermediul avocaților, să invoce ilegalitatea rechizitoriului de trimitere în judecată, ba chiar să obțină nulitatea absolută a mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală și a actelor de urmărire penală. Instanța a respins excepțiile invocate în cauză.
Motivarea deciziei Tribunalului Brăila
După transmiterea unei adrese la Biroul de Informare și Relații Publice al Tribunalului Brăila, prin care solicitam informații cu privire la motivele care au stat la baza încheierii de ședință din data de 13 mai, cotidianul nostru a primit un extras anonimizat. Magistrații au stabilit clar că motivele de recuzare invocate de apărătorii inculpaților din dosarul nr. 1404/113/2017 (constituirea unui grup infracțional organizat) sunt inadmisibile. “Prin cererea de recuzare formulată la data de 11.05.2021 în dosarul mai sus menționat, inculpații au solicitat recuzarea doamnei judecător ...., președintele completului de judecată.
Analizând actele dosarului, instanța constată că motivele de recuzare invocate prin cerere sunt inadmisibile (...). Examinând cererea de recuzare formulată, în raport de motivele invocate dar și de prevederile legale mai sus arătate, instanța constată că aceasta este inadmisibilă, având în vedere că în cauză nu este incident niciunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de art. 64 C. proc. pen., fiind vorba în speță despre o excepție a nelegalei compuneri a completului de judecată formulată de inculpați prin apărători aleși la termenul de judecată din 11.05.2021, excepție asupra căreia urmează a se pronunța chiar completul investit cu soluționarea cauzei, nefiind vorba despre o veritabilă cerere de recuzare. De aceea, se va respinge ca inadmisibilă cererea de recuzare a judecătorului ....formulată de inculpați”, se arată în răspunsul transmis de purtătorul de cuvânt al Tribunalului Brăila, expert Georgiana Streche.
Ce spune Consiliul Superior al Magistraturii
Pentru a afla informații clare cu privire la cazul judecătoarei care se ocupă de dosarul «Cămătarii. Rețeaua Sgîrcitu», mai ales că se vorbea și în presa centrală de anumite ilegalități, am solicitat informații la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Ni s-a comunicat în răspunsul transmis că nu este vorba despre vreo faptă ilegală. “Ca urmare a solicitării transmise la Consiliul Superior al Magistraturii, vă comunicăm faptul că, potrivit datelor primite de la Direcția Resurse Umane și Organizare, d-na Căpățână (fostă Mălai) Alexandra Cristiana, în prezent judecător la Tribunalul Brăila, a depus jurământul la intrarea în profesie, respectiv la data de 15.05.2003. Având în vedere data intrării în profesie, în cazul doamnei judecător sunt aplicabile dispozițiile art. 48 din legea nr. 92/1992 privind organizarea judecătorească, potrivit cărora «înainte de a începe să-și exercite funcția, magistrații sunt obligați să depună jurământul (...)». Despre depunerea jurământului se încheie un proces verbal care se semnează de doi dintre magistrații prezenți și de cel care a depus jurământul, iar potrivit art. 49 «Depunerea jurământului nu este necesară în cazul transferului sau avansării magistratului în altă funcție din cadrul corpului magistraților».
Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor a intrat în vigoare în data de 29 septembrie 2004, astfel că numai judecătorii și procurorii numiți în funcție după această dată aveau obligația de a depune jurământul în condițiile acestui act normativ. (...) Ulterior, legea nr. 303/2004 a fost modificată și completată, inclusiv dispozițiile privind jurământul, acesta regăsindu-se la art. 34 și fiind abrogat alineatul care prevedea că «actele efectuate de magistrat înainte de depunerea jurământului sunt nule»”, se arată în răspunsul CSM.
Se fac precizări și cu privire la “procesul verbal de consemnare a depunerii jurământului”. În comunicatul CSM se face o precizare importantă: “Atragem atenția că lipsa procesului verbal de consemnare a depunerii jurământului din dosarul profesional nu echivalează cu lipsa depunerii jurământului de către respectivul judecător”.
Acuzațiile din dosarul “Cămătarii”
Reamintim că, la data de 14 aprilie 2017, procurorii de la Structura Centrală a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism au dispus trimiterea în judecată a inculpaților: Titi Sgîrcitu, Ion Croitoru, Lenuța Croitoru, Liliana Valentina Ștefan (fostă Sgîrcitu), Maria Pană, Dumitrel Pană și Claudiu Daniel Ștefan. Potrivit achetatorilor, la sfârșitul anului 2008, inculpații nominalizați au conceput și dezvoltat o “grupare criminală”, obiectivul primordial al acesteia fiind comiterea unor infracțiuni de violență împotriva persoanelor cărora în prealabil le fuseseră acordate împrumuturi bănești cu dobândă. Persoanele care făceau greșeala de a se împrumuta la gruparea “Sgîrcitu” aveau apoi parte de experiențe traumatizante din care nu lipseau amenințările, ceea ce îi determina pe oameni să își dea propriile case, acesta fiind și scopul membrilor grupării.
Fosta doamnă Sgîrcitu este cercetată și în dosarul “Ahmeya”, fiind vorba despre decontarea de rețete fictive prin care s-a provocat un prejudiciu Casei Județene de Asigurări de Sănătate în sumă de 7.057.613 lei.
