La nivelul judetului Braila exista 68.000 ha de soluri saraturate, din care jumatate se regasesc in perimetrul delimitat de granita cu judetul Vrancea, riul Siret, riul Buzau si Cimpia Inalta a Brailei.
Conform datelor inregistrate la Oficiul Judetean pentru Studii
Pedologice si Agrochimice Braila, solurile puternic salinizate se
regasesc pe teritoriul comunelor Maxineni, Salcia Tudor, Racovita si Scortaru Nou. Practicarea agriculturii pe asemenea soluri este o provocare, costurile sint mult mai ridicate decit pentru un teren fertil, iar productiile mult mai mici. Solurile slab fertile inseamna si investitii suplimentare, in amendare, ameliorare, in general in imbunatatirea calitatii. Poate de aceea, fermierii romani "fug" de asemenea teren, el fiind lucrat, in mare parte, cu capital strain. Evidentele existente in primariile celor 4 comune, arata ca dintre marile societati comerciale care exploateaza terenuri pe aceasta zona cele mai multe apartin unor investitori straini, italieni si americani. Ce-i drept, toate aceste exploatatii sint conduse de specialisti romani, ceea ce, spun mai in gluma mai in serios satenii, este combinatia cea mai fericita: "cap de roman cu buzunar strain".
"Am investit circa 2 milioane de dolari numai in refacerea si intretinerea solului"
In urma cu 5 ani, firma americana "Global Agricultural Management and Enterprises" a infiintat, la Braila, societatea "Tera Serv Agro" LTD, cu principal obiect de activitate cultura cerealelor si prestari servicii in agricultura. A inceput cu citeva sute de hectare, dar de la an la an suprafata lucrata s-a extins, ajungind in prezent la 1.650 ha, din care 450 ha proprietatea firmei, iar restul in arenda. Cea mai mare parte din aceasta suprafata, 1.450 ha, se afla pe raza teritoriala a comunei Scortaru Nou (aproape jumatate din suprafata comunei), 50 ha la Maxineni si 150 ha la Perisoru. Desi sint amplasate in zone diferite ale judetului, terenurile exploatate de "Tera Serv" au ceva comun - calitatea solului.
"Este un teren slab calitativ, l-am luat pirloaga, era nelucrat de la revolutie, iar solele care mai fusesera cit de cit lucrate fusesera exploatate haotic, fara nici un respect fata de pamint. Era secatuit de orice resurse. Din cauza acestui mod de exploatare, cimpul era plin de curnuti si de stuf. Patru ani am avut de furca sa-l aducem la niste standarde. Am investit circa 2 milioane de dolari numai in refacerea si intretinerea solului. Avantajul nostru, avem echipamente si utilaje de ultima generatie, toate de provenienta americana", a precizat George Becu, directorul executiv al societatii. Desi investitia este americana, firma si, implicit, exploatatia agricola sint conduse de o echipa de tineri specialisti romani, media de virsta printre salariatii societatii fiind undeva la 30 de ani. De fapt, din cei 5 specialisti care asigura managementul firmei (un director executiv, un consilier juridic, un inginer agronom, un tehnician agronom si un specialist imbunatatiri funciare) 4 au sub 35 de ani.
O batalie continua cu saratura
Pentru infiintarea, intretinerea si recoltarea celor 1.650 ha, anual, "Tera Serv" cheltuie circa 650.000 - 700.000 dolari.
Ca orice societate comerciala, si aceasta urmareste in primul rind obtinerea de profit, totusi, avind in vedere conditiile de lucru, o latura importanta a activitatii o constituie cercetarea. Anual, firma investeste sume considerabile in efectuarea de experimente, care vizeaza comportamentul plantelor pe diferite tipuri de sol, rezistenta culturilor in conditii deosebite la boli si daunatori, noi tehnologii, obtinerea de performanta pe soluri slab calitative etc.
"Anul trecut am obtinut la porumb boabe STAS, o medie de 7.500 kg/ha, ceea ce nu este o productie excelenta. Avem insa si un motiv pentru care nu am obtinut rezultatele asteptate - suprafetele pe care am facut experimente anul acesta ne-au tras mult in jos, pentru ca am avut si sole cu 10.000 kg boabe/ha. Din 360 ha cultivate cu porumb anul trecut, pe 40 am facut niste experimente, nimic nu am recoltat pe ele. Mai precis, pe cel mai saraturat teren pe care il lucram noi, am cultivat porumb sa vedem ce se intimpla. Nu s-a facut nimic. Cam acelasi lucru s-a intimplat si la soia. Am avut productie medie de 3.100 kg/ha, cu virfuri de 3.800 kg/ha si cu minime de 2.700 kg/ha. Si aici am avut un experiment, am semanat soia pe anumite suprafete cu o distanta intre rinduri de 74 cm, dublu fata de tehnologia clasica. Am vrut sa testam cultura din punct de vedere a sanatatii plantelor. Teama noastra cea mare la cultura de soia este screlotinia, a carei dezvoltare este favorizata de umezeala si umbra. Am zis noi daca lasam mai mare distanta intre rinduri poate razele solare patrund mai bine si atacul va scadea in intensitate. Intr-adevar, atacul de screlotinia a fost slab, dar si productia a fost mica", a mai spus Becu.
De fapt, a sustinut Becu, pentru tinerii specialisti de la "Tera Serv", de 5 ani, agricultura inseamna o continua batalie cu saratura, din care nu ar fi avut cum sa iasa invingatori fara infuzia masiva de capital american.
Conform datelor inregistrate la Oficiul Judetean pentru Studii
Pedologice si Agrochimice Braila, solurile puternic salinizate se
regasesc pe teritoriul comunelor Maxineni, Salcia Tudor, Racovita si Scortaru Nou. Practicarea agriculturii pe asemenea soluri este o provocare, costurile sint mult mai ridicate decit pentru un teren fertil, iar productiile mult mai mici. Solurile slab fertile inseamna si investitii suplimentare, in amendare, ameliorare, in general in imbunatatirea calitatii. Poate de aceea, fermierii romani "fug" de asemenea teren, el fiind lucrat, in mare parte, cu capital strain. Evidentele existente in primariile celor 4 comune, arata ca dintre marile societati comerciale care exploateaza terenuri pe aceasta zona cele mai multe apartin unor investitori straini, italieni si americani. Ce-i drept, toate aceste exploatatii sint conduse de specialisti romani, ceea ce, spun mai in gluma mai in serios satenii, este combinatia cea mai fericita: "cap de roman cu buzunar strain".
"Am investit circa 2 milioane de dolari numai in refacerea si intretinerea solului"
In urma cu 5 ani, firma americana "Global Agricultural Management and Enterprises" a infiintat, la Braila, societatea "Tera Serv Agro" LTD, cu principal obiect de activitate cultura cerealelor si prestari servicii in agricultura. A inceput cu citeva sute de hectare, dar de la an la an suprafata lucrata s-a extins, ajungind in prezent la 1.650 ha, din care 450 ha proprietatea firmei, iar restul in arenda. Cea mai mare parte din aceasta suprafata, 1.450 ha, se afla pe raza teritoriala a comunei Scortaru Nou (aproape jumatate din suprafata comunei), 50 ha la Maxineni si 150 ha la Perisoru. Desi sint amplasate in zone diferite ale judetului, terenurile exploatate de "Tera Serv" au ceva comun - calitatea solului.
"Este un teren slab calitativ, l-am luat pirloaga, era nelucrat de la revolutie, iar solele care mai fusesera cit de cit lucrate fusesera exploatate haotic, fara nici un respect fata de pamint. Era secatuit de orice resurse. Din cauza acestui mod de exploatare, cimpul era plin de curnuti si de stuf. Patru ani am avut de furca sa-l aducem la niste standarde. Am investit circa 2 milioane de dolari numai in refacerea si intretinerea solului. Avantajul nostru, avem echipamente si utilaje de ultima generatie, toate de provenienta americana", a precizat George Becu, directorul executiv al societatii. Desi investitia este americana, firma si, implicit, exploatatia agricola sint conduse de o echipa de tineri specialisti romani, media de virsta printre salariatii societatii fiind undeva la 30 de ani. De fapt, din cei 5 specialisti care asigura managementul firmei (un director executiv, un consilier juridic, un inginer agronom, un tehnician agronom si un specialist imbunatatiri funciare) 4 au sub 35 de ani.
O batalie continua cu saratura
Pentru infiintarea, intretinerea si recoltarea celor 1.650 ha, anual, "Tera Serv" cheltuie circa 650.000 - 700.000 dolari.
Ca orice societate comerciala, si aceasta urmareste in primul rind obtinerea de profit, totusi, avind in vedere conditiile de lucru, o latura importanta a activitatii o constituie cercetarea. Anual, firma investeste sume considerabile in efectuarea de experimente, care vizeaza comportamentul plantelor pe diferite tipuri de sol, rezistenta culturilor in conditii deosebite la boli si daunatori, noi tehnologii, obtinerea de performanta pe soluri slab calitative etc.
"Anul trecut am obtinut la porumb boabe STAS, o medie de 7.500 kg/ha, ceea ce nu este o productie excelenta. Avem insa si un motiv pentru care nu am obtinut rezultatele asteptate - suprafetele pe care am facut experimente anul acesta ne-au tras mult in jos, pentru ca am avut si sole cu 10.000 kg boabe/ha. Din 360 ha cultivate cu porumb anul trecut, pe 40 am facut niste experimente, nimic nu am recoltat pe ele. Mai precis, pe cel mai saraturat teren pe care il lucram noi, am cultivat porumb sa vedem ce se intimpla. Nu s-a facut nimic. Cam acelasi lucru s-a intimplat si la soia. Am avut productie medie de 3.100 kg/ha, cu virfuri de 3.800 kg/ha si cu minime de 2.700 kg/ha. Si aici am avut un experiment, am semanat soia pe anumite suprafete cu o distanta intre rinduri de 74 cm, dublu fata de tehnologia clasica. Am vrut sa testam cultura din punct de vedere a sanatatii plantelor. Teama noastra cea mare la cultura de soia este screlotinia, a carei dezvoltare este favorizata de umezeala si umbra. Am zis noi daca lasam mai mare distanta intre rinduri poate razele solare patrund mai bine si atacul va scadea in intensitate. Intr-adevar, atacul de screlotinia a fost slab, dar si productia a fost mica", a mai spus Becu.
De fapt, a sustinut Becu, pentru tinerii specialisti de la "Tera Serv", de 5 ani, agricultura inseamna o continua batalie cu saratura, din care nu ar fi avut cum sa iasa invingatori fara infuzia masiva de capital american.
