* dintre acestea, 7 sunt adăposturi publice administrate de autoritățile locale, iar 7 aparțin unor agenți economici privați * în total, pe raza județului sunt amenajate 157 de adăposturi de protecție civilă, însă cele mai multe n-ar putea fi folosite la ora actuală, deoarece instalațiile cu care sunt dotate - de filtro-ventilație, electrice, sanitare - nu mai funcționează în parametri corespunzători * multe dintre adăposturile situate la subsolurile unor blocuri au fost transformate de locatari în spații de depozitare * potrivit legii, în caz de urgență, spațiile respective ar trebui eliberate în maxim 24 de ore
La ora actuală, la nivelul județului Brăila sunt operative doar 14 adăposturi de protecție civilă, dintre care 7 aparțin domeniului public, fiind singurele care au beneficiat în ultimii ani de o întreținere corespunzătoare, cu fonduri de la bugetul local. Concret, când spunem întreținere ne referim la menținere în funcțiune a instalațiilor de filtro-ventilație, a instalațiilor electrice sau a celor sanitare cu care sunt prevăzute aceste adăposturi. Celelalte 7 aparțin unor entități private, agenți economici cum ar fi Șantierul Naval, de exemplu, care au investit în întreținerea lor.
În total, pe raza județului sunt amenajate 157 de adăposturi destinate unor situații de urgență precum starea de asediu, însă cele mai multe dintre acestea au probleme care le fac nefuncționale. În municipiul Brăila, se află în evidența Inspectoratului pentru Situații de Urgență 136 adăposturi publice și 19 adăposturi private. De asemenea, mai există un adăpost public la Ianca și unul privat la Măxineni. În afara celor 14 despre care se poate spune că sunt operaționale, la celelalte au fost constatate diverse deficiențe, de către personalul de specialitate al Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Brăila care a făcut verificări în teren. ”Principalele deficiențe constatate pe timpul verificărilor executate de personalul de specialitate al inspectoratului la adăposturile de protecție civilă: garniturile de etanșare de la ușile metalice sunt îmbătrânite și necesită înlocuirea; instalațiile sunt într-o avansată stare de degradare și necesită lucrări de reparații, întreținere sau chiar înlocuire; adăposturi inundate din cauza defecțiunilor la instalațiile sanitare din subsolurile blocurilor sau se inundă după ploi datorită situării sub nivelul canalizării orașului”, informează Biroul de Presă al ISU ”Dunărea” Brăila. La toate acestea se adaugă faptul cunoscut de toată lumea că multe dintre adăposturile situate la subsolurile unor blocuri din municipiu au fost compartimentate și transformate în spații de depozitare de către locatarii care își țin acolo diverse bunuri, de la borcane cu murături până la scule sau alte acareturi. Potrivit legii, acest lucru este permis, cu condiția ca, în situații de urgență, spațiul să fie eliberat în maximum 24 de ore după ce este emis un ordin în acest sens de către autorități.
”În timp de pace, adăposturile publice de protecție civilă, cu excepția spațiilor amenajate ca puncte de comandă, pot fi utilizate pentru alte destinații, cu respectarea normelor tehnice, cu obligația de a fi eliberate în situații de urgență în maximum 24 de ore și cu informarea prealabilă a centrelor operaționale din cadrul serviciilor de urgență profesioniste”, precizează ISU Brăila.
În teorie, stăm bine
Tot ISU informează că protecția populației, a bunurilor materiale și a valorilor culturale se realizează printr-un ansamblu de activități constând în: înștiințare, avertizare și alarmare, adăpostire, protecție nucleară, biologică și chimică, evacuare și alte măsuri tehnice și organizatorice specifice. Pentru protecția populației și a bunurilor din patrimoniul cultural național de efectele atacurilor din aer se realizează sistemul național de adăpostire, care cuprinde: adăposturi pentru puncte de comandă destinate Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, adăposturi publice de protecție civilă aflate în administrarea consiliilor locale și fondul privat de adăpostire realizat de operatorii economici și proprietarii de imobile.
Adăposturile publice de protecție civilă se inspectează periodic de către personalul de specialitate al serviciilor de urgență profesioniste; deținătorii și utilizatorii acestor adăposturi sunt obligați să îndeplinească normele și măsurile stabilite pentru menținerea adăposturilor și a instalațiilor utilitare ale acestora în stare de funcționare.
În cazul localităților unde nu există adăposturi de protecție civilă, se pot folosi adăposturi simple reprezentate de construcțiile existente care se pot amenaja ca adăposturi: subsolurile clădirilor de locuit, social-culturale, administrative, industriale și comerciale, tunelurile tehnologice vizitabile, galeriile de orice tip, alte construcții subterane (garaje, pasaje, depozite, etc.) care pot asigura protecția populației.
Semnul distinctiv național al protecției civile este identic celui prevăzut de Protocolul adițional nr. I din 10 iunie 1977 la convențiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protecția victimelor conflictelor armate internaționale și constă într-un triunghi echilateral albastru pe fond portocaliu.
