Cele mai vechi documente care atesta existenta vitei-de-vie pe meleagurile brailene dateaza din anul 1624. Adevaratele plantatii viticole, insa, au fost infiintate incepind cu 1950, apogeul fiind atins in perioada 1976-1984, cind patrimoniul viticulturii brailene a ajuns la 8.127 ha, vii nobile roditoare. Si statisticile vremii sint foarte clare: pina in 1990, din punct de vedere al suprafetelor cultivate cu vita-de vie, Braila ocupa locul 14 in topul national, iar din punct de vedere al productiilor obtinute si cantitatii de struguri vinificate se situa, in permanenta, in primele patru locuri. Recesiunea dramatica a viticulturii romanesti de dupa 1990 si-a pus amprenta din plin si pe judetul nostru, iar consecintele sint vizibile si dramatice. Dupa '90, plantatii intregi au fost retrocedate fara discernamint, pe principii populiste de genul "cite putin la fiecare". Strategia "omul si rindul" insa, oricite voturi a adus, a insemnat, in primul rind, moartea viticulturii brailene. Din cauza costurilor mari de intretinere, pe care taranii nu si le-au permis, mii de hectare au fost lasate de izbeliste, plantatii intregi fiind transformate, an de an, in pirloage. Concret, din 1990 si pina in 2000, au fost defrisate in Braila peste 7.000 ha vie nobila pe rod. Culmea, datorita unei politici, ce iata, acum s-a dovedit a fi incorecte, locul viilor de renume a fost luat de micile plantatii din apropierea satelor, infiintate haotic, cu soiuri hibride. Astfel, in 2001, in tot judetul, mai ramasesera doar putin peste 1.100 ha vie nobila, din care 750 ha pe plantatiile fostelor IAS si 350 ha pe plantatiile fostelor CAP. Aparusera, in schimb, citeva mii bune de hectare de vie hibrida. Doi ani mai tirziu, in 2003, in statisticile DADR erau inregistrate, la nivel de judet, 6.735 ha amenajari viticole, din care, culmea, doar vreo 980 ha de vii nobile, restul hibrida, soiuri direct producatoare neagreate de Uniunea Europeana.
Acum mai avem doar 800 ha de vie nobila
Distrugerea viticulturii brailene, insa, nu s-a oprit nici in 2003, desi in 2002 fusesera aprobate o serie de acte normative armonizate cu reglementarile Uniunii Europene care aveau drept scop revigorarea sectorului. Situatia prezentata de DADR pentru 2006 arata ca in prezent mai avem doar 4.700 ha amenajari viticole, din care aproape 3.900 vie din soiuri hibride direct producatoare situate in intravilan (adica in curtile oamenilor, sau in apropierea satelor, in afara arealelor viticole, in parcele de circa 10 ari/familie) si numai 800 ha soiuri nobile. Dar, cel putin acum, sustin specialistii, lucrurile incep sa intre pe linie dreapta, plantatiile au fost in mare parte cumparate, si chiar daca terenul a ramas inca in curtea Agentiei Domeniilor Statului (ADS), noii proprietari le ingrijesc ca la carte.
Datele oferite de DADR arata ca din cele circa 800 ha, scapate ca prin minune de dezastru, doar 81 ha sint lucrate de persoane fizice, respectiv de locuitorii comunei Sutesti, restul fiind aflate in administrarea unor societati comerciale.
Este vorba despre SC "Agridor", cu 15 ha pe raza comunei Chiscani, SC "Senator Prodimpex" SRL Focsani, cu Punct de Lucru Ferma 13 - 14 "Dropia" Insuratei - 241 ha, SC "Cramele Vultureni", cu 341 ha pe razele localitatilor Zavoaia si Vultureni, si SC "Agroviticola" Ciresu, cu 122 ha, din care 90 ha pe raza Ulmu si 32 ha pe Ciresu si Vultureni.
De precizat ca "Senator Prodimpex" a achizitionat si o minicrama a fostului IAS "Dropia" si face in cadrul fermei si o vinificatie primara dupa care mustul e transportat la Focsani unde firma dispune de spatii de conditionare si imbuteliere, SC "Cramele Vultureni", a achizitionat si Crama Vultureni, iar SC "Agroviticola" a cumparat si Centrul de Vinificatie Ciresu unde prelucreaza strugurii proprii, dar si din achizitie.
Istoria vitei de vie se poate reedita la Braila
Conform aprecierilor Marianei Poplahov, inspector vitivinicol in cadrul Directiei Inspectii din cadrul DADR Braila, anul acesta, productia medie la nivel de judet va fi de 6.000 - 7.000 kg/ha, productia totala atingind cel mult 5.000 tone. Putin fata de potential, dar, spune ea, explicabil. Pe de o parte, anii de abandonare, in care nu s-au realizat nici un fel de investitii, se fac acum resimtiti, iar pe de alta, viile nu si-au revenit inca de pe urma inghetului din iarna 2002-2003 si a secetelor prelungite de dupa 2000. Privind in urma, la ce "puteau" cindva viile Brailei, cifrele arata in totalitate dezastrul, in 2002 de exemplu, pe cele 980 ha aflate pe rod, productia totala a fost de 27.294 tone, ca sa nu mai reamintim de anii de glorie, cind pe cele 8.000 ha se obtineau 40.000 - 50.000 tone.
Pacatul "uciderii" este cu atit mai mare, spun specialistii, cu cit, din strugurii acestor plantatii, s-au obtinut vinuri medaliate in competitii internationale, comparabile calitativ cu vinuri din podgorii celebre cum ar fi Ruedo, Ontario, Porto sau Madeira. Cindva, Braila se mindrea cu medalii internationale acordate pentru: Riesling-ul italian de Bertesti, Babeasca rosie de Insuratei, Feteasca alba de Movila Miresii sau Cabernet rosu de Ciresu. Din toate acestea au ramas, insa, doar amintirile, si mediile din fotografii. Poate de aceea decimarea acestui sector a lovit in primul rind in colectivul de cercetatori de la Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Agricola Braila, colectiv care, timp de 30 de ani, a reusit sa duca viticultura braileana in cele mai renumite topuri. Conducatorul acestui colectiv, dr. Gabriel Let, are insa sperante. In opinia lui, istoria vitei de vie se poate reedita la Braila, o prognoza realista pentru cadastrul viticol putind fi estimata de la 15.090 ha, in jurul anului 2010, si la 20.370 ha vii nobile pe rod, in 2020.
UE isi cere si de aici tributul
Integrarea in Uniunea Europeana trebuie, insa, sa isi primeasca si de aici tributul. Conform ultimelor acte normative din domeniu, in Romania, este interzisa plantarea de vie nobila, pina la 31 iulie 2010. Fac exceptie detinatorii de plantatii care au drept de replantare sau plantare noua, dar numai daca au fost inscrisi in Registrul Viticol.
Totusi, UE a aprobat un program de restructurare si reconversie pentru plantatiile cu soiuri nobile imbatrinite, ce se va pune in practica in perioada 2007- 2011, prin care statul acorda sprijin de 10% din valoarea investitiei. Programul va cuprinde toate unitatile detinatoare de plantatii de vita de vie din judetul nostru. Dupa 2011, soarta vitei de vie romanesti se va stabili in functie de strategia comuna tuturor tarilor membre UE.
Acum mai avem doar 800 ha de vie nobila
Distrugerea viticulturii brailene, insa, nu s-a oprit nici in 2003, desi in 2002 fusesera aprobate o serie de acte normative armonizate cu reglementarile Uniunii Europene care aveau drept scop revigorarea sectorului. Situatia prezentata de DADR pentru 2006 arata ca in prezent mai avem doar 4.700 ha amenajari viticole, din care aproape 3.900 vie din soiuri hibride direct producatoare situate in intravilan (adica in curtile oamenilor, sau in apropierea satelor, in afara arealelor viticole, in parcele de circa 10 ari/familie) si numai 800 ha soiuri nobile. Dar, cel putin acum, sustin specialistii, lucrurile incep sa intre pe linie dreapta, plantatiile au fost in mare parte cumparate, si chiar daca terenul a ramas inca in curtea Agentiei Domeniilor Statului (ADS), noii proprietari le ingrijesc ca la carte.
Datele oferite de DADR arata ca din cele circa 800 ha, scapate ca prin minune de dezastru, doar 81 ha sint lucrate de persoane fizice, respectiv de locuitorii comunei Sutesti, restul fiind aflate in administrarea unor societati comerciale.
Este vorba despre SC "Agridor", cu 15 ha pe raza comunei Chiscani, SC "Senator Prodimpex" SRL Focsani, cu Punct de Lucru Ferma 13 - 14 "Dropia" Insuratei - 241 ha, SC "Cramele Vultureni", cu 341 ha pe razele localitatilor Zavoaia si Vultureni, si SC "Agroviticola" Ciresu, cu 122 ha, din care 90 ha pe raza Ulmu si 32 ha pe Ciresu si Vultureni.
De precizat ca "Senator Prodimpex" a achizitionat si o minicrama a fostului IAS "Dropia" si face in cadrul fermei si o vinificatie primara dupa care mustul e transportat la Focsani unde firma dispune de spatii de conditionare si imbuteliere, SC "Cramele Vultureni", a achizitionat si Crama Vultureni, iar SC "Agroviticola" a cumparat si Centrul de Vinificatie Ciresu unde prelucreaza strugurii proprii, dar si din achizitie.
Istoria vitei de vie se poate reedita la Braila
Conform aprecierilor Marianei Poplahov, inspector vitivinicol in cadrul Directiei Inspectii din cadrul DADR Braila, anul acesta, productia medie la nivel de judet va fi de 6.000 - 7.000 kg/ha, productia totala atingind cel mult 5.000 tone. Putin fata de potential, dar, spune ea, explicabil. Pe de o parte, anii de abandonare, in care nu s-au realizat nici un fel de investitii, se fac acum resimtiti, iar pe de alta, viile nu si-au revenit inca de pe urma inghetului din iarna 2002-2003 si a secetelor prelungite de dupa 2000. Privind in urma, la ce "puteau" cindva viile Brailei, cifrele arata in totalitate dezastrul, in 2002 de exemplu, pe cele 980 ha aflate pe rod, productia totala a fost de 27.294 tone, ca sa nu mai reamintim de anii de glorie, cind pe cele 8.000 ha se obtineau 40.000 - 50.000 tone.
Pacatul "uciderii" este cu atit mai mare, spun specialistii, cu cit, din strugurii acestor plantatii, s-au obtinut vinuri medaliate in competitii internationale, comparabile calitativ cu vinuri din podgorii celebre cum ar fi Ruedo, Ontario, Porto sau Madeira. Cindva, Braila se mindrea cu medalii internationale acordate pentru: Riesling-ul italian de Bertesti, Babeasca rosie de Insuratei, Feteasca alba de Movila Miresii sau Cabernet rosu de Ciresu. Din toate acestea au ramas, insa, doar amintirile, si mediile din fotografii. Poate de aceea decimarea acestui sector a lovit in primul rind in colectivul de cercetatori de la Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Agricola Braila, colectiv care, timp de 30 de ani, a reusit sa duca viticultura braileana in cele mai renumite topuri. Conducatorul acestui colectiv, dr. Gabriel Let, are insa sperante. In opinia lui, istoria vitei de vie se poate reedita la Braila, o prognoza realista pentru cadastrul viticol putind fi estimata de la 15.090 ha, in jurul anului 2010, si la 20.370 ha vii nobile pe rod, in 2020.
UE isi cere si de aici tributul
Integrarea in Uniunea Europeana trebuie, insa, sa isi primeasca si de aici tributul. Conform ultimelor acte normative din domeniu, in Romania, este interzisa plantarea de vie nobila, pina la 31 iulie 2010. Fac exceptie detinatorii de plantatii care au drept de replantare sau plantare noua, dar numai daca au fost inscrisi in Registrul Viticol.
Totusi, UE a aprobat un program de restructurare si reconversie pentru plantatiile cu soiuri nobile imbatrinite, ce se va pune in practica in perioada 2007- 2011, prin care statul acorda sprijin de 10% din valoarea investitiei. Programul va cuprinde toate unitatile detinatoare de plantatii de vita de vie din judetul nostru. Dupa 2011, soarta vitei de vie romanesti se va stabili in functie de strategia comuna tuturor tarilor membre UE.
