Direcția Națională Anticorupție a făcut plângere la CSM împotriva lui Tudorel Toader, ministrul Justiției, în legătură cu afirmațiile acestuia de ieri.
Procurorul şef al DNA Laura Codruţa Kovesi a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (C.S.M.) să analizeze dacă afirmaţiile ministrului Justiţiei Tudorel Toader conform cărora procurorii nu pot verifica legalitatea hotărârilor de guvern sunt de natură să afecteze independenţa sistemului judiciar, considerând că ministrul a indus în opinia publică ideea că activitatea procurorilor nu se desfăşoară în limitele cadrului legal.
Precizarea ministrului vine după ce procurorul- şef al DNA Laura Codruţa Kovesi a afirmat, referindu-se la Hotărârea de Guvern din cazul „Belina”, că DNA nu urmăreşte astfel de acte normative, dar când apar informaţii că ceva e în neregulă, se sesizează din oficiu.
Marți dimineață, Toader a declarat: „Hotărârile de Guvern sunt acte normative infralegale, sub lege, în ierarhia actelor normative. Hotărârile de Guvern pot crea suspiciuni privind legalitatea. În această ipoteză, verificarea legalităţii actelor normative infralegale se realizează de către instanţa de contencios administrativ. (...) Prin urmare, în opinia mea, legalitatea unei Hotărâri de Guven nu o verifică procurorul, ci judecătorul specializat în contencios administrativ”.
Redăm integral comunicatul transmis presei de Direcția Națională Anticorupție:
„În cursul zilei de 26 septembrie 2017, ministrul Justiției Tudorel Toader a făcut o serie de considerații de natură juridică, în contextul unor întrebări ale reprezentanților mass media despre o cauză aflată în lucru la procurorii D.N.A., cunoscută drept “dosarul Belina”. Astfel, ministrul Justiției a afirmat, între altele, că legalitatea unei hotărâri de guvern nu o verifică procurorii, ci judecătorii de contencios administrativ. Ca urmare, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să facă următoarele precizări :
1. Declarațiile domnului Tudorel Toader, ministrul Justiției, cu privire la o anchetă penală a D.N.A. în curs, ce are ca obiect cercetarea unor fapte penale, reprezintă o formă de imixtiune în activitatea procurorilor. Sub acest aspect, procurorul șef al D.N.A. a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (C.S.M.) să analizeze dacă aceste afirmații sunt de natură să afecteze independența sistemului judiciar, întrucât prin declarațiile din data de 26 septembrie 2017, domnul ministru al Justiției a indus ideea în opinia publică că activitatea procurorilor nu se desfășoară în limitele cadrului legal.
În susținerea cererii adresate C.S.M. se mai arată: “apreciem că exprimarea publică a unui punct de vedere trebuie, în mod obligatoriu, să respecte principiul responsabilității, deontologia profesională și buna credință. Acreditarea ideii că procurorii D.N.A. nu investighează fapte ce reprezintă încălcării ale legii penale sunt de natură să afecteze încrederea opiniei publice în activitatea desfășurată de D.N.A. Preluarea afirmațiilor și de către alte publicații a contribuit la amplificarea acestor consecințe, cu afectarea independenței întregului sistem judiciar și manipularea opiniei publice".
2. Cu privire la problema de drept invocată în declarațiile ministrului Justiției, precizăm că aceasta a fost tranșată în mod definitiv de către Înalta Curte de Casație Și Justiție prin Decizia penală nr. 13 din 24 ianuarie 2014 a completului de 5 judecători, prin care s-a stabilit că fapta ministrului care promovează o hotărâre de guvern având ca obiect trecerea în mod nelegal a unui bun imobil din domeniul public al statului într-o altă formă de proprietate publică, producând un avantaj patrimonial unei societăți comerciale, constituie infracțiunea de abuz în serviciu.
3. În ceea ce privește decizia Curții Constituționale a României nr. 68 din 27 februarie 2017, precizăm că aceasta este aplicabilă unor acte normative de nivelul legilor și ordonanțelor de urgență și nu actelor administrative emise prin hotărâri de guvern.”
