Distribuirea cardurilor de sănătate este pe ultima sută de metri la Brăila. Reprezentanţii Poştei Române din teritoriu au anunţat distribuirea a peste 195.000 de carduri la nivelul judeţului nostru, majoritatea brăilenilor intrând deja şi în posesia documentelor medicale. Se estimează că, în cel mult o săptămână, se va încheia şi livrarea ultimelor 24.000 de carduri.
Pe de altă parte, deşi, cât de curând, cei aproximativ 219.000 de brăileni vor avea în buzunar cardul naţional de sănătate, acesta nu va putea fi folosit. Documentul va deveni activ doar dacă aparţinătorul va fi asigurat, va solicita servicii medicale, iar furnizorul va dispune de citiorul de card. La Brăila, deocamdată, nici medicii de familie, nici cei din policlinici şi spitale nu au dispozitivele necesare citirii cardurilor, însă vor fi obligaţi prin lege ca în următoarele 3 luni să scoată bani din buzunare pentru achiziţia lor.
Asiguraţii întreabă
Între timp, Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate încearcă să găsească răspunsuri la întrebările pe care şi le pun asiguraţii. Una dintre acestea este legată de "pericolul" expunerii datelor personale la scară largă. Întrebaţi despre acest subiect, reprezentanţii CJAS Brăila au dezminţit cu fermitate zvonurile potrivit cărora informaţiile personale de pe microcip ar putea fi la discreţia oricui. Conducerea instituţiei a garantat că istoricul medical al asiguratului va fi sub protecţia unui pin. "În momentul în care îşi activează cardul de sănătate, fiecărui asigurat îi va fi acordat un pin de acces, exact ca la cardul de salariu. Fără acest pin, nu poate accesa nimeni datele din sistem. Acel pin îl va şti doar asiguratul, aparţinătorul cardului respectiv. Deci, cardul este protejat şi încărcarea informaţiilor persoanele în sistem nu reprezintă niciun pericol de expunere a datelor", a explicat pentru "Obiectiv" purtătorul de cuvânt al CJAS Brăila, Ionela Fecioru.
Devenim donatori de organe dacă ne-am dat acceptul pe card?
Sursa citată a demontat şi temerile legate de acceptul nostru privind prelevarea de organe. Mai exact, Fecioru a precizat că, în cazul în care un asigurat îşi dă acceptul pentru a i se preleva organe, aspect care se consemnează în card, nu e nimic bătut în cuie, aparţinătorul cardului având posibilitatea de a se răzgândi oricând. Mai mult decât atât, "pentru a deveni donator de organe, pacientului îi va fi necesară şi obligatorie o declaraţie notarială. Deci dacă asiguraţii şi-au dat iniţial acordul pentru a fi donatori de organe şi între timp s-au răzgândit, şi nu întocmesc procura notarială, nu este nicio problemă. Acceptul consemnat pe card nu este suficient pentru a ni se preleva organe", a mai adăugat reprezentatul CJAS Brăila. În plus, Fecioru a ţinut să precizeze că documentul medical nu va deveni obligatoriu de la 1 ianuarie 2015, aşa cum s-a spus iniţial. "Cardul nu va fi obligatoriu de la 1 ianuarie. Va fi mai întâi o perioadă de testare cam de 3 luni, de acomodare atât a asiguraţilor cât şi a furnizorilor de servicii medicale", a conchis purtătorul de cuvânt al Casei. După această perioadă, fiecare consultaţie va fi validată doar cu acest document, asiguratul putând beneficia de serviciile medicale doar după inscripţionarea documentului electronic cu datele medicale.
Cardul naţional de sănătate conţine informaţii precum numele, prenumele şi CNP-ul asiguratului, codul unic de identificare în sistemul de asigurări, diagnostice medicale cu risc vital şi boli cronice, grupa sanguină şi RH-ul, acceptul exprimat în timpul vieţii de a dona organe după deces şi numele medicului de familie şi datele lui de contact. În acelaşi timp, cardul reprezintă confirmarea prestării serviciilor medicale în sistemul de asigurări de sănătate. Este distinct faţă de cardulul european, acesta putând fi folosit doar pe teritoriul ţării.
