• navele de pasageri ale Brăilei au fost văzute tot mai des în largul Dunării, însă nu la fel de des pe cât ar merita, într-atât încât să poată deveni profitabile • deşi, iniţial, nava Ovidiu a reprezentat o derivă a banilor publici, ei bine, în acest an, situaţia încasărilor pare să se fi redresat • cea mai recentă închiriere a sa a fost la jumătatea lunii iulie şi a fost una cu ecou şi la malul Dunării • mai exact, nava Ovidiu a fost scena unei petreceri de pomină pentru clienţii unui club din Galaţi, petrecere care a făcut furori în portul Brăila • în decursul acestui an, ambarcaţiunea aflată în administrarea CJ Brăila a fost închiriată de 18 ori, închirieri de pe urma cărora s-au câştigat peste 22.000 de lei • aceasta nu este însă singura opţiune pentru o plimbare de agrement pe Dunăre • de interes sunt şi navele Lacu Sărat, Borcea şi Zorile
Super petreceri la ceas de seară, pe nava Ovidiu. După ce a trândăvit la cheu, cu dotări de 200.000 de euro şi puţin peste 200 de ore de marş în cei 6 ani de când a intrat în circuitul turistic, nava Ovidiu are tot mai des ocazia să arate ce ştia ea mai bine. Să cutreiere Dunărea în amonte şi în aval în plimbări de agrement şi să găzduiască petreceri pe apă, cu ecou între două mari municipii vecine, Brăila şi Galaţi. Aşa cum s-a întâmplat, de altfel, şi zilele trecute. Cea mai recentă închiriere a ambarcaţiunii administrată de CJ Brăila a fost sâmbătă, pe 18 iulie. La orele 22-23.00, când pe mai toate terasele şi localurile din Brăila se dădea stingerea, faleza a fost trezită de o super petrecere, organizată chiar pe nava Ovidiu, care tocmai sosea la dana de acostare. Un spectacol în toată regula care a electrizat imediat atmosfera de pe faleză, atrăgând privirile curioşilor, care se întrebau întruna cine a organizat aşa ceva sau dacă pot urca şi ei la bord pentru a se alătura petrecerii în aer liber. Ei bine, nu s-a putut asta pentru că a fost o petrecere privată, organizată, se pare, de un club cunoscut din Galaţi, dar care a adus buna dispoziţie şi la malul brăilean. Aceasta a fost, de altfel, şi prima închiriere a ambarcaţiunii pe luna iulie şi a 18-a din acest an, semn că Ovidiu a spart gheaţa la capitolul încasări, care au ajuns, în acest an, la suma de 22.188 de lei. Mai exact, 15.753 lei au fost achitaţi de către persoanele fizice, iar restul de 6.435 lei, de persoanele juridice, potrivit cifrelor puse la dispoziţie de CJ Brăila. În ore de marş, asta se traduce în 36,5 ore, dar şi 17,5 ore de staţionare, iar dacă înmulţim cu tarifele percepute pentru închirierea ambarcaţiunii, respectiv de 744 de lei pentru ora de marş şi 161 de lei ora de staţionare, situaţia economică în care se scaldă Ovidiu devine cât se poate de limpede. Cu astfel de încasări, Nava Ovidiu nu reuşeşte să facă, totuşi, valuri prea mari şi la capitolul profit, şi asta pentru că numai costurile lunare de întreţinere, exploatare şi cu salariile echipajului depăşesc, lunar, 25.500 de lei. Este totuşi un început, mai ales că vara încă nu s-a terminat, iar sezonul cald se anunţă a fi unul prelungit şi are tot timpul să mai dezgheţe încasările navei. Cert este că se poate! Nava Ovidiu poate aduce buna dispoziţie şi în rândul oamenilor simpli, cu apetit de distracţie, şi nu doar în rândul oficialităţilor, ambasadorilor şi a altor categorii de musafiri cu ştaif ai Brăilei, care s-au plimbat în scopuri mai puţin recreative şi mai mult politice, cu frumoasa navă. Aşa cum s-a întâmplat prin 2014, când Liviu Dragnea a fost poftit la bord, într-o lungă plimbare pe Dunăre, alături de alte „VIP-uri” din PSD de la acea vreme. Ei bine, în acest an, nava Ovidiu a fost închiriată de persoane din judeţele Brăila, Galaţi, Buzău şi Ialomiţa, iar prima ieşire din cheu în acest an a fost pe 4 aprilie, în aceeaşi lună mai având loc alte 3 închirieri, pentru ca, în luna mai, nava să fie închiriată de 7 ori, în luna iunie de 6 ori, iar în luna iulie, până la data de 23, o singură dată.
După cum se ştie, nava Ovidiu a aparţinut fostului Liceu de Marină al oraşului. Din lipsă de fonduri, însă, ambarcaţiunea a fost cedată în 2004, prin transfer, Universităţii Bucureşti, care, la rândul ei, în urma unei solicitări primite de la Consiliul Judeţean Brăila, a decis să o predea către această instituţie, un an mai târziu. Nava dispune de o capacitate totală de 50 de locuri şi o zonă de terasă-promenadă care vara face furori. În ciuda termopanului cu care a fost „înzestrată” în timpul lucrărilor de reabilitare, vasul arată chiar bine. Iar asta se datorează, în mare parte, formei sale dar şi timonei de lemn, păstrată tocmai pentru a sublinia vârsta venerabilă a ambarcaţiunii. Cine vrea să facă o plimbare pe Dunăre cu această frumoasă navă trebuie să ştie că, pe lângă lichidităţi, are nevoie doar de o cerere scrisă care se depune la registratura Consiliului Judeţean Brăila, dar şi memorie bună la telefon, pentru a face cât mai multe poze, pentru că peisajul pe unde te poartă nava îţi taie răsuflarea.
Alternative pentru croaziere pe Dunăre
De aceeaşi panoramă deosebită a malurilor fluviului puteţi avea parte şi din şalupa Zorile. Ce-i drept, cu o capacitate ceva mai mică, de doar 11 locuri, şalupa Zorile reprezintă şi o variantă ceva mai ieftină pentru plimbările pe Dunăre.
Zona Liberă Brăila, cea care are în administrare şalupa, percepe un tarif de 157 de lei pentru ora de marş şi 20 de lei pentru ora de staţionare, iar cei interesaţi trebuie să ştie că şalupa are şi o pagină de Facebook, unde potenţialii clienţi pot afla şi itinerariile care se fac pe apă. Ca să ne facem o idee, pe lună, toate cheltuielile de întreţinere, taxe şi un singur salariu, se duc la aproximativ 3.400 de lei. Din păcate, la felul cum decurg lucrurile în prezent, aceste cheltuieli se amortizează abia după jumătate de an de navigare pe Dunăre. Încasările au ajuns, în prima jumătate a anului în curs, abia la circa 4.000 de lei, o sumă modestă, explicată de responsabilii de aici, prin faptul că şalupa Zorile, la fel ca toate navele de pasageri din Brăila care pot fi închiriate pentru circuite turistice, este folosită şi la activităţile proprii instituţiilor care le administrează.
De pe pagina de Facebook a şalupei Zorile aflăm că ambarcaţiunea, în perioada sa de glorie, a avut la bord şi personalităţi marcante ale perioadei postbelice, precum Gheorghiu Dej, fost lider comunist al României din 1948, Ana Pauker, prima femeie vicepremier şi ministru de Externe atât din istoria României cât şi din lume sau Gheorghe Maurer, prim-ministru al României în perioada 1961-1974.
Până să intre în administraţia AZL Brăila, şalupa Zorile s-a aflat în patrimoniul Marinei Grăniceri Sulina, care a propus-o la casare în anul 2.000. Atunci au intervenit autorităţile locale din Brăila, care au reuşit să o includă în
patrimoniul Primăriei Municipiului Brăila şi... cam atât. Abia în 2009, conducerea Regiei Autonome Administraţia Zonei Libere (AZL) Brăila a decis ca şalupa să fie reabilitată şi redată circuitului turistic.
Tarife ceva mai „prietenoase”, pentru nava Lacu Sărat
La Brăila, o altă variantă de agrement pe Dunăre este şi nava de pasageri Lacu Sărat. Are o capacitate de 90 de locuri, pentru care Serviciul de Transport Local de Călători şi Administrare Portuară Brăila, din subordinea Primăriei Brăila, percepe un tarif pentru ora de marş de 868,8 lei şi 273,7 lei pentru ora de staţionare. La aşa costuri, nici nu este de mirare că nava a stat mai mult la cheu şi abia dacă a părăsit malul brăilean în scop turistic. Pe tot parcursul acestui an, nava Lacu Sărat a fost închiriată doar de 5 ori, dintre care doar două ieşiri au fost contra cost, iar restul, gratuit, pentru diverse scopuri de interes local. Dacă tragem linie, o să aflăm că nava a produs, în acest an, puţin peste 1.700 de lei, iar cheltuielile lunare cu întreţinere, taxe şi salariile echipajului format din 4 persoane, ajung de 10 ori mai mult, adică undeva la 17.000 de lei. „Nu este o navă comercială, deci nu putem spune că trebuie să aibă profit. O navă de genul ăsta a găzduit ambasadorul Americii, ambasadorul Poloniei, ataşaţi militari ai Statelor Nato. Noi nu suntem societate comercială să ne axăm pe aşa ceva”, a explicat conducerea Serviciului de Transport Local de Călători şi Administrare Portuară Brăila, Mihai Rusinoiu . Acesta a informat, totuşi, că se doreşte o revigorare la capitolul încasări şi a vorbit despre tarife ceva mai permisive, aprobate în cadrul unei şedinţe ordinare a CLM, în iarna anului trecut. Un proiect ce presupune curse de agrement pe Dunăre, preţ de o oră, la doar 12 lei de persoană. „Suntem în faza finală de organizare, de Zilele Brăilei vom pune, sigur, în practică aceste curse, prin care vom oferi brăilenilor, posibilitatea, contra unui bilet de 12 lei de persoană, fără reduceri pentru copii sau pensionari, cu condiţia să fie minim 30 de persoane, o plimbare de o oră, pe Dunăre. Oferta va fi valabilă începând cu zilele oraşului şi cât va dura sezonul de vară”, a mai precizat Rusinoiu. Cât despre potenţialul navei Lacu Sărat , ambarcaţiunea se poate lăuda cu două saloane mari şi cu o punte de promenadă generoasă. Vorbim de o
ambarcaţiune lansată la apă în 1990, la şantierul Naval Brăila. A aparţinut I.J.T.L. Brăila, actualul Braicar, care a avut-o în administrare până în 2002, când a fost preluată de Primăria Brăila prin diverse servicii din subordine. Despre potenţialul ei, mai trebui spus că este o navă de pasageri numai pentru voiaje de zi şi a fost reabilitată recent cu 130.000 de lei. Cine îşi permite o plimbare la bordul acestei nave, trebuie să ştie că se poate închiria cu o simplă cerere depusă la sediul unităţii.
Dacă dispuneţi de bani mai mulţi şi vreţi să daţi o petrecere de pomină, la proporţii ceva mai mari, puteţi opta pentru Nava Borcea, o bijuterie a Brăilei în vârstă de 105 ani, inaugurată de însuşi regele Carol I, care se află acum în administrarea Inspectoratului Şcolar Judeţean Brăila. Cu o capacitate de 200 de locuri şi un tarif de închiriere de aproape 2.000 de lei pentru ora de marş şi ora de staţionare, încasările, în acest an, au fost de ordinul a 34.000 de lei. Sunt bani câştigaţi de pe urma a 17 curse efectuate pe Dunăre, când bătrâna doamnă din portul brăilean a fost închiriată pentru 24 de ore de marş şi 10 de staţionare, la care se mai adaugă 6 ore de marş şi de staţionare în regim gratuit, pentru a plimba copiii de la olimpiadele naţionale care au obţinut rezultate bune, după cum spune conducerea IŞJ Brăila. „Nava, de exemplu, dacă are o cursă astăzi, ea este pornită cu 24 de ore înainte, ca să-i încălzească apa, ca să pună în mişcare motorul(...) Ca să vă faceţi o idee, la o oră de marş şi o oră de staţionare se consumă în jur de 800 de litri de ulei ars, destul de mult şi costisitor, dar la ce valoare are această navă, nu ar trebui să i se răcească motorul. Ar merita să iasă mai mult din cheu decât o face”, a explicat şeful IŞJ Brăila, prof. Cătălin Canciu.
Nava Borcea a fost construită în 1914 pe Şantierul Naval din Turnu Severin, fiind prima navă de pasageri construită de inginerii români. Ambarcaţiunea a răzbit celor două războaie mondiale, mai întâi ca navă de transmisiuni şi mai apoi, în al doilea război mondial, ca spital mobil.
