• nivelul lacului scade pe zi ce trece, iar dacă acest ritm se menţine în continuare, foarte curând luciul de apă o să lase loc unui teren arid, acoperit de o crustă de sare • teoriile referitoare la acest fenomen sunt diverse: ba că lacul a scăzut pentru că şi Dunărea este foarte scăzută, ba că şantierele deschise pe mal ar fi obturat izvoarele care îl alimentau • pentru stabilirea concretă a cauzelor, ar trebui să se implice specialiştii în domeniu • Consiliul Judeţean a făcut un apel în aces sens către Ministerul Apelor şi Pădurilor, dar deocamdată nu a primit niciun răspuns
Aflată de ani de zile într-o degringoladă din care pare să nu-şi mai revină, Staţiunea Lacu Sărat este pe punctul de a-şi pierde însăşi raţiunea de a exista. Concret, lacul sărat cu proprietăţi terapeutice miraculoase, în jurul căruia a fost construită această staţiune, este aproape secat. Nivelul luciului de apă a scăzut continuu, de la începutul verii şi până acum, iar dacă se menţine acelaşi ritm fără a se întreprinde nimic concret pentru salvarea lui, foarte curând în locul lacului vom avea o crustă roşiatică, de nămol uscat. Deja, mai mult de jumătate din suprafaţa altădată acoperită de apă este acum pământ uscat, alb pe alocuri de la sarea rămasă sub razele soarelui, sau cu tentă roşiatică, de la microorganismele bogate în iod, moarte odată cu retragerea apei.
Obişnuiţii locului, care vin de ani de zile pentru băi de nămol, spun că n-au mai văzut niciodată aşa ceva. “Am 74 de ani, sunt din Bucureşti şi de aproape două decenii vin în fiecare vară la Lacu Sărat, pentru cure de nămol. În urma unui accident am avut gleznele fisurate şi vreau să spun că datorită nămolului acesta mă simt mai bine decât după procedurile medicale standard, făcute la spital. Dacă o să sece lacul complet, aşa cum pare să se întâmple acum, ar fi mare păcat. Eu sper, totuşi, că e doar o chestiune de moment şi că apa o să revină la nivelul normal. Ideal ar fi, dacă tot s-a retras lacul atât de mult, ca autorităţile care au staţiunea în administrare să facă puţină curăţenie în zona malului, că au ieşit la iveală tot felul de deşeuri, cărămizi sparte, fier-beton, care când erau acoperite de apă reprezentau un adevărat pericol pentru cei veniţi la băi”, ne-a spus pensionarul bucureştean Gheorghe Dumitrescu. Acesta obişnuieşte să facă cure de nămol în zona neamenajată a plajei, de la capătul aleii, dincolo de Solarul pentru femei. Acum, în acea parte a lacului a rămas doar o mică porţiune cu apă, adâncă de 15 - 20 de centimetri, unde, zilele acestea, încercau să se scalde câteva persoane trecute de prima tinereţe. Erau venite din Bucureşti, Galaţi, Bârlad şi alte oraşe şi se mirau cât de mult a scăzut lacul unde îşi caută alinare pentru diverse afecţiuni, vară de vară, de ani buni. “Acum facem baie mai mult în sare decât în apă. A ieşit toată sărătura la suprafaţă”, se minuna o doamnă între două vârste, privind la cristalele de sare ce pluteau pe rămăşiţele luciului de apă, ca nişte nuferi mici şi mulţi.
La Solarul pentru femei, altădată un loc foarte căutat de doamne şi domnişoare, în prezent nu se mai poate face baie. Locul îngrădit cu panouri de lemn, unde era un bazin în incinta lacului, ferit de privirile indiscrete ale bărbaţilor, este acum aproape complet lipsit de apă. Cele câteva cliente care mai intră în solar nu au altceva de făcut decât să stea la soare pe podelele de lemn, pentru un bronz cât mai uniform. “Nu prea mai vine lumea. Mai mult stăm decât facem treabă”, ne-a spus Valerica Sasu, pe care am găsit-o la intrarea în solar, tăind bilete pentru puţinele cliente ce se mai deranjează să bată drumul până acolo.
Şi la plaja privată “Irina”, care se străduieşte să le ofere clienţilor condiţii cât mai proprice - de la şezlonguri la duşuri cu apă caldă - intră tot mai puţină lume, pe măsură ce apa lacului s-a tot retras, lăsând în urmă fâşii de pământ uscat din ce în ce mai late.
Nici pe plaja tradiţională a staţiunii, administrată de “Unita Turism”, nu este animaţie prea mare în acest sfârşit de august. Câteva persoane dornice să mai profite cât se mai poate de nămolul lacului tot se mai găsesc, totuşi, în fiecare zi. Cu toţii - fie că sunt brăileni, fie că au sosit de prin toată ţara - se întreabă dacă la anul vor mai avea unde să vină, pentru că până atunci s-ar putea ca lacul să sece cu totul.
Investiţii controversate, dar cu potenţial, pe malul lacului care dispare
Pe plajă, toată lumea discută cu toată lumea despre acest nedorit fenomen, iar teoriile privind cauza retragerii apei sunt diverse. Unii leagă fenomenul de nivelul scăzut al Dunării, alţii vorbesc despre legenda bătrânului care era singurul cunoscător al locului unde sunt izvoarele subterane ce alimentează lacul şi care a murit luând cu el acest secret, astfel că nimeni nu mai ştie cum să găsească izvoarele respective, ca să le decolmateze. O altă teorie, tot mai vehiculată, ar fi că apa ar seca din cauza unui şantier deschis chiar pe malul lacului, la intrarea în staţiune. “Au săpat fundaţii adânci şi au întrerupt canalele subterane de comunicare între lac şi Dunăre. Din cauza asta nu se mai poate alimenta lacul...”, sună această teorie agreată de tot mai mulţi.
Şantierul respectiv s-a deschis pentru amenajarea unei plaje private, cu restaurant, centru Spa şi alte utilităţi care ar urma să fie ceva unic în Staţiunea Lacu Sărat. Firma de construcţii din Iaşi care a preluat acest contract neagă cu vehemenţă că fundaţiile aflate în lucru la ora actuală ar fi avut un efect atât de negativ asupra lacului. Inginerul coordonator de şantier ne-a dat asigurări că, de fapt, săpăturile nu au avut absolut niciun efect nedorit. “Dacă am fi obturat cine ştie ce izvoare, nici n-am mai fi putut lucra, că se inunda groapa săpată pentru fundaţie. După cum se poate observa, în groapa respectivă, adâncă doar de trei metri, nu este apă aproape deloc. E puţină umezeală, datorată pânzei freatice, dar nu-i nimic ieşit din comun, e un fenomen perfect normal. Construcţia aceasta nu afectează lacul cu nimic. Înainte de a începe lucrările s-au făcut studii geotehnice, s-au obţinut toate avizele necesare, că altfel n-am fi putut lucra aşa, de capul nostru...”, ne-a dat asigurări reprezentantul firmei de construcţii.
Investiţia îi aparţine firmei “Eldomir Impex” SRL, cu sediul în comuna Tufeşti, judeţul Brăila, pe un teren încredinţat, în urmă cu circa doi ani, de Primăria Chiscani. La vremea respectivă, a fost un adevărat scandal când s-a aflat că se percepe o chirie mai mult decât modică, de doar 30 de bani pe metrul pătrat, pentru terenul în cauză. Concret, reamintim că omul de afaceri liberal Vasile Dogărescu le-a propus consilierilor din Chiscani să realizeze prin intermediu SC Eldomir Impex SRL un hotel de patru stele (în locul fostului hotel Diana), o bază de tratament acreditată ca unitate spitalicească, două restaurante, săli de conferinţe, la care se adaugă şi o plajă amenajată la standarde europene (aflată în lucru în prezent, pe malul lacului). Per total, era vorba despre o investiţie de 7 milioane de euro care ar contribui la ridicarea Lacului Sărat la nivel de staţiune de interes naţional. După mai bine de o lună de la adoptarea de către Consiliul Local Chiscani a trei hotărâri care au dat startul acestui proiect, Prefectura a contestat, în august 2017, modul în care au fost oferite spre închiriere cele două terenuri în suprafaţă totală de peste 13.000 mp către investitorul privat, fără licitaţie publică, prin exercitarea unui drept de superficie cu titlu oneros, pe 49 ani, contra unei chirii lunare de sub 30 bani pe mp, pentru fiecare dintre cele două terenuri. Din câte se pare, contestaţia nu şi-a atins scopul, iar lucrurile au mers mai departe, aşa cum s-a stabilit iniţial. Am încercat să îl contactăm pe primarul comunei Chiscani, Costică Cojea, pentru a afla dacă a intervenit vreo modificare, însă acesta nu a dat curs apelurilor noastre. Cert este că investiţia firmei “Eldomir” este în plină desfăşurare. Noua plajă, cu toate dotările aferente, ar trebui să fie funcţională până la începutul verii viitoare, iar dacă va arăta ca în imaginile grafice ale proiectului, chiar va fi ceva deosebit pentru Staţiunea Lacu Sărat.
Apel disperat către Ministerul Apelor şi Pădurilor
Deocamdată, până când va fi gata noua plajă, rămâne problema nivelului tot mai scăzut al lacului. Există voci care întreabă de ce nu se procedează ca în urmă cu circa 10 ani, când Consiliul Judeţean, condus la vremea respectivă de Gheorghe Bunea Stancu, a luat decizia de a alimenta lacul sărat cu apă adusă din canalele de irigaţii. La vremea respectivă, această decizie nu a fost apreciată de toată lumea, ba dimpotrivă, Agenţia Resurselor Minerale a aplicat o amendă substanţială contra CJ, pe motiv că, pompând apă dulce în lacul sărat, a stricat echilibrul mineral al zăcământului.
În prezent, conducerea CJ Brăila este mult mai prudentă când vine vorba despre salvarea lacului sărat. Recent, preşedintele CJ, Francisk Chiriac, a anunţat că a făcut un apel public către Ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, pentru găsirea unei soluţii, împreună cu specialiştii minsterului, de alimentare a lacului, astfel încât echilibrul natural să nu fie afectat. “Eu sper că specialiştii vor găsi soluţii. Nu stăm acum să ne rugăm la Doamne-Doamne să plouă ca să umple lacul...”, a declarat Chiriac.
Scrisoarea trimisă către Ministerul Apelor şi Pădurilor a fost semnată de majoritatea agenţilor economici care îşi desfăşoară activitatea în staţiune şi care privesc acum îngrijoraţi cum lacul sărat dispare, luând cu el şi posibilităţile lor de profit. Deocamdată, ministerul nu a oferit niciun răspuns, iar soluţia miraculoasă de salvare a Lacului Sărat se lasă aşteptată.
