Prezent, joi, la inaugurarea programului de master "Studii de securitate globală" de la Universitatea de Vest din Timișoara, directorul SRI a pledat pentru consolidarea statului de drept şi a democraţiei, ceea ce s-ar traduce prin "instituţii puternice, raporturi viabile şi oneste între ele". Eduard Hellvig a subliniat, totodată, că nicio formă de control civil a SRI nu trebuie să se transforme "într-un instrument cu miză politică sau mediatică".
"Cei din exteriorul Serviciului să fie responsabili şi să evite atragerea Serviciului" în jocuri politice şi de putere, a afirmat Eduard Hellvig, joi, insistând totodată că SRI are nevoie de "interlocutori avizaţi în cadrul instituţiilor beneficiare ale informaţiilor furnizate". Potrivit acestuia, Parlamentul trebuie să adopte un nou "pachet de legi privind securitatea naţională cu scopul de a ne clarifica limitele de competenţă şi de a le aduce în actualitate".
În plan extern, ameninţarera Rusiei este una din preocupările SRI, arată şeful instituţiei, iar din acest punct de vedere "cooperarea euroatlantică este esenţială". "România devine parte proactivă a nucleului angajat în relansarea proiectului continental", a mai punctat Eduard Hellvig.
Mai jos, principalele declaraţii ale şefului SRI:
*Democraţia nu este un dat şi nu este inatacabilă. Puţine locuri din lume mai asigură stabilitatea şi pacea la care visăm, dar noi avem o şansă istorică de a ne construi, la noi acasă, ţara în care dorim să trăim. Pe acest făgaş sunteţi voi chemaţi să construiţi şi aveţi un atu: sunteţi lipsiţi de inhibiţii, nu ştiţi ce înseamnă cuvântul ascultării, obedienţei, acel instrument care amputează personalitatea umană şi îi marchează parcursul.
*Ne preocupă această percepţie pentru că e punctul de pornire al parteneriatului fundamental între Serviciu şi cetăţean. Ne dorim să consolidăm relaţia de încredrere cu cetăţenii români prin reafirmarea identităţii SRI faţă de aceştia ca principali beneficiari ai rezultatului muncii noastre. Ne bazăm pe parteneriatele externe consolidate în timp şi pe tipurile de informaţii de expertiză cu aliaţii noştri strategici. Cooperarea euroatlantică este esenţială în faţa ameninţărilor Rusiei, pentru a contracara pericolul terorist, dar şi pentru a gestiona eficient tentativa de reorrientare a migraţiei spre Marea Neagră. Într-un moment îngrijorător, în care spiritul euroatlantic este pus sub semnul întrebării şi câştigă teren ideea unei Europe cu geometrie variabilă, România devine parte proactivă a nucleului angajat în relansarea proiectului continental.
*Zona în care ne aflăm este spaţiul de manifestare a multor presiuni. Au loc repoziţionări, iar România reprezintă un pilon de stabilitate cu resurse semnificative şi începem să avem un cuvânt de spus în dezbaterea privind arhitectura europeană a viitorului. Există însă o puternică propagandă antioccidentală şi antieuropeană. Informaţia devine un instrument utilizat în scopuri subversive inclusiv prin campanii de diseminare cu bunăştiinţă de date false sau trunchiate.
*Avem de-a face cu o reală agresiune hibridă, în care atacarea reperelor, afectarea încrederii şi percepţiei asupra instituţiilor cheie ale statului reprezintă elemente importante. Aceste încercări de denigrare a instituţiilor şi valorilor democratice se manifestă la nivel european şi, prin potenţialul lor intrinsec de contagiune, creează un teren fertil pentru manifestări extremiste, terorism sau anarhism.
*Instituţia pe care o reprezint deţine instrumente şi mecanisme consolidate destinate lumii în care trăim şi tendinţelor care ne modelează viitorul. Niciun serviciu de informaţii nu poate să lupte şi nici să se apere singur. Avem nevoie de interlocutori avizaţi în cadrul instituţiilor beneficiare ale informaţiilor furnizate. Altfel, expresii ca promovarea interesului naţional, cooperare interinstituţională, abordare integrată, responsabilitate nu reprezintă decât o retorică sterilă.
*România poate rezista pe de o parte dacă îşi va apara democraţia şi se va consolida ca stat, iar un stat consolidat înseamnă instituţii puternice, raporturi viabile şi oneste între ele. SRI este azi în afara oricărui joc de putere. A fost un efort depus de-a lungul mai multor ani, însă mă aştept ca şi cei din exteriorul Serviciului să fie responsabili şi să evite atragerea Serviciului în astfel de construcţii.
*Controlul civil al SRI se face de către comisia specializată a Parlamentului, iar eu ca director mi-am exprimat permanent totala deschidere pentru asigurarea unui control real şi transparent. Mă aştept ca acest control să nu se transforme într-un instrument cu miză politică sau mediatică. Este obligatoriu ca SRI şi societatea să beneficieze de un cadru legislativ clar, complet actual şi modern. SRI a fost primul care a reclamat necesitatea actualizării cadrului normativ.
*Am solicitat în mod repetat, public, sprijinul Parlamentului pentru adoptarea noului pachet de legi privind securitatea naţională, cu scopul de a ne clarifica limitele de competenţă şi de a le aduce în actualitate. Sunt un democrat în esenţă, motiv pentru care am respins mereu abuzurile şi excesele. Cred în reguli, democraţie şi că fiecare poate fi performant dacă îşi face datoria profesionist în rolul pe care îl are, cu tenacitate şi echilibru. Oamenilor le e mai bine în democraţie, în pieţe libere, în lumi bine apărate, în care pot fi liberi şi demni. Aceste societăţi sunt afectate de noi ameninţări şi presiuni, care trebuie înţelese, cunoscute şi gestionate.
*Nu putem progresa decât prin democraţie şi modelele societăţii deschise, capabile să susţină instituţiile puternice. Nu putem progresa decât dacă ne desfăşurăm activ în afara oricăror imixtiuni şi ingerinţe. Suntem loiali valorilor şi intereselor de securitate ale statului român, ale cetăţenilor ţării, ale partenerilor şi aliaţilor români. Sunt un cetăţean român prooccidental şi am convingerea că asta este singura opţiune a României. Educaţia şi formarea mea se bazează pe acest sistem de valori. De asta cred că putem învăţa de la partenerii occidentali cum putem întări democraţia şi asigura un stat prosper şi puternic.
Directorul SRI, Eduard Hellvig, a mai declarat, joi, şi că Serviciul Român de Informații a încheiat orice legătură cu "trecutul nefast de dinainte de 1989", adăugând că SRI va continua colaborarea cu CNSAS, urmând ca în perioada următoare să predea noi documente care să lămurească aspecte importante în cazuri precum cel al dizidentului Georghe Ursu sau al revoltei de Brașov din 1987.
