Directorul Muzeului Brailei, prof. univ. dr. Ionel Candea, a sustinut ieri o conferinta de presa in care s-a declarat indignat de atitudinea directorului Directiei pentru Cultura, Ana Harapescu, in special de afirmatia acesteia conform careia Candea ca ar fi incompatibil cu functia pe care o detine in Comisia Regionala a Monumentelor Istorice Constanta. "Sa-mi spuna mie ca sint incompatibil, cind eu am inceput activitatea de protejare a patrimoniului din 1976, cind acum un an si jumatate le-am dat mura-n gura o serie de date despre patrimoniul mobil, iar in materie de patrimoniul imobil, atunci cind a fost ocazia sa facem ceva pentru Braila, ei s-au opus? Punctual l-am intrebat pe domnul viceprimar Tilea care e punctul lui de vedere si a spus ca proiectul trebuie aminat pentru ca nu era data esenta arborilor care trebuie sa se planteze pe strada Mihai Eminescu. S-a cautat tot timpul nod in papura", a spus dr. Ionel Candea, directorul Muzeului Brailei.
Incompatibilitatea la care se referea directorul Directiei pentru Cultura viza si faptul ca anumite contracte de descarcare de sarcina arheologica erau facute cu Muzeul Brailei, iar directorul acestui muzeu facea parte din comisia care aviza proiectele cladirilor care se reabilitau sau construiau pe terenurile descarcate de sarcina arheologica. "Daca dinsa crede ca nu pot sa desfasor cercetare arheologica, sa-mi spuna de unde sa vina cercetatori arheologici pentru Braila, in situatia in care Muzeul Brailei, pe o raza foarte larga, este singura institutie cu arheologi experti. Eu am facut o echipa care poate sa lucreze. Descarcam terenul de sarcina arheologica, arheologii spun unde se sapa si cit se sapa. Eu nu am nici o legatura cind se discuta chestiuni de arhitectura. Atunci se exprima arhitectii din comisie si eu sint solidar cu ei. Singura mare intrebare a dinsei (n.r. directorul Directiei pentru Cultura, Ana Harapescu) este ce caut eu in comisie. Odata cu reorganizarea comisiilor este posibil sa nu mai particip, pentru ca in comisie vor fi arhitectii sefi ai judetului si alti patru specialisti din cinci judete. Daca nu voi mai fi, nu am nimic de pierdut, voi cistiga o zi sau doua pe luna cind nu voi mai pleca la aceste sedinte si va pieri aceasta “incompatibilitate” care durea atit de mult", a mai spus directorul Ionel Candea.
"Cele 11 pagini de amendamente la proiect sint un ris"
Pentru a-si sustine punctul de vedere si a demonstra ca are dreptate, directorul Ionel Candea a facut public raspunsul Ministerului Culturii adresat directorului Ana Harapescu, dupa ce aceasta a contestat modul de desfasurare a ultimei sedinte a CMI 2 de la Focsani, din iunie. In privinta Palatului Administrativ, s-a spus ca documentatia a fost luata atunci in discutie pentru o consultare prealabila, dar ca proiectul va urma circuitul legal de avizare. Directorul Ionel Candea a spus ca i se pare normal ca, fiind subordonatul Consiliului Judetean, care dorea sa faca lucrarea respectiva, sa ajute si sa ceara sfatul colegilor din comisie care au spus ce este de facut mai departe. "Am trimis proiectul la Tulcea, la unul dintre putinii arhitecti din zona care are stampila de specialist arhitect pe monumente, s-a obtinut avizul necesar, dar pentru ca nici asa nu se dorea avizarea, l-am trimis direct la Bucuresti, iar acolo specialistii au dat avizul peste Directie. Sigur, sint membru in comisie, dar sigur trebuia sa fac lucrul acesta. Nu puteam sa nu luam un aviz procedural pentru ca cineva nu voia sa introduca in discutie dosarul, pentru ca se voia neaparat plingere penala", a explicat directorul Ionel Candea ce s-a intimplat. In aceeasi contestatie s-a mai discutat si de alte cladiri pentru care Directia contesta decizia data de CMI 2, insa ministerul nu a dat dreptate Directiei. In concluzie, raspunsul spune ca nenumaratele scrisori, corespondente si "contestatii" privind activitatea CMI 2, incepind din anul 2005, sint insuficient sau gresit fundamentate, iar Directia Generala a Patrimoniului, din Ministerul Culturii, este pusa in situatia de a rezolva documentatii minore si considera ca acestea dovedesc incapacitatea temporara a Directiei de a gestiona domeniul monumentelor istorice. "Daca dinsa avea acest raspuns, daca stia din iulie ca nu mai e invitata, de ce a mai venit la sedinta? In august, pe buna dreptate, am ridicat intrebarea de ce mai vine? Pe baza acestei chestiuni s-a iscat incidentul. Eu am propus, presedintele comisiei a rugat-o sa ne lase, li s-a vorbit frumos. Eu am aparat cu dintii proiectul de reabilitare a centrului istoric, in care sint doar patru cladiri. Pentru aceasta cladire a muzeului a fost o mare cumpana. Poate unii s-ar fi bucurat sa fim evacuati, asa cum s-a intimplat cu muzeul de la Oradea, care avea cea mai splendida cladire baroca din Romania si acum s-a mutat intr-o unitate militara. Aici este meritul celor care au reusit sa rezolve chstiunea proprietatii cladirii, care a ramas ferm in proprietatea CJ. Si acum unii se straduiesc sa impiedice acest proiect. Cele 11 pagini de amendamente la proiect sint un ris. Eu cer publicarea acelui referat, ca sa-l dam exemplu despre cum nu trebuie facut un lucru. Despre casa de pe Malului nr. 9 spun ca este “o componenta cultural istorica si spatial arhitecturala si urbanistica semnificativa si reprezentativa a centrului istoric al municipiului”, iar despre cladirea din Calarasi nr. 29 (n.r. Faculatea de inginerie) se spune acelasi lucru. Nu mai exista simtul masurii, al comparatiei, ca sa se faca diferenta? O cladire modesta, cu fatada tratata cu stropi si cu ulei verde? Eu nu am nimic cu omul, este cladrea lui, asta are, asta face, nu e o cladire monument. Omul a cerut sa-si faca un gardut de 3,60, intre casa si vila noua de lina el, in locul unui garaj. Pentru asemenea lucru pune omul sa faca atitea fotografii color si cere nenumarate documente. Pentru un gardut! Si sint nu stiu cite cazuri de acest fel", a mai spus prof. univ. dr. Ionel Candea.
Directiile pentru Cultura, foste comitete de cultura si educatie socialista, ar trebui desfiintate
Un alt subiect abordat in conferinta de presa a fost necesitatea desfiintarii Directiilor pentru Cultura, care au preluat in urma cu aproape un an si jumatate atributiile oficiilor de patrimoniu de pe linga muzee. "A fost o grava eroare aceea de a desfiinta oficiile de patrimoniu de pe linga muzee si a da atributiile lor acestor directii de cultura, foste comitete de cultura si educatie socialista. Sub socialism, aceste comitete aveau grija ca actul cultural sa urmeze linia partidului. Acum, asemenea lucruri nu se mai justifica. Acest lucru l-am spus oficial de multe ori. Aceste oficii aveau in vedere evidenta si cercetarea patrimoniului imobil, in timp ce muzeele se ocupau de patrimoniu mobil. Multa vreme aceste lucruri au fost realizate de aceeasi specialisti. De aceea, lista monumentelor pentru Braila este meritul celor de la Muzeul Brailei, vechi si noi. Or socotesc o adevarata insulta la adresa noastra sa ni se spuna de catre altii ca noi nu avem respect pentru patrimoniu si ca noi uneltim. Actul de cultura este unic. Muzeul Brailei este unic si se vrea unic, la fel ca muzeele din alte orase. Aceste directii incearca uniformizarea actului cultural. Directiile de Cultura ar trebui sa se ocupe de patrimoniul mobil si imobil in raporturile cu lumea, dar de ce nu au lasat aceste Oficii in cadrul muzeelor? De ce sa luam munca de ani de zile de la Muzeul Brailei, unde s-a lucrat din 1975, ca sa o dam de-a gata altora? Pe aceasta cercetare se intemeiaza si azi toata stiinta celor de la Directie. Acest lucru este un transfer de activitate intelectuala de la unii la altii. Aceste directii se mentin pentru ca factorul politic sa mai aiba posibilitatea de a mai da si unora si altora cite ceva, dar uitati-va cita putere are o asemenea institutie care a blocat un oras. Tot vom ajunge la regiuni, chiar daca nu ne place, Europa ne cere acest lucru. Este posibil sa fie zece. La zece regiuni, realizind zece asemenea directii, in care sa avem zece oameni de cea mai buna calitate, softuri, baze de date, care sa fie in permaneneta legatura cu baza de la Centrul de Istorie si Memorie Culturala, poate ar fi ceva. Dar oamenii sa fie calificati, nu de felul celor de la Directia de la Braila, unde nu are parafa de expert decit doamna Ana Maria Hartuche. Sper ca din 2007 sau 2008 sa se desfiinteze aceste directii. Atributiile care le sint date acum li se vor lua. Noi sintem profesionisti. Acolo vor ramine pururi functionari culturali", a mai explicat dr. Ionel Candea.
Incompatibilitatea la care se referea directorul Directiei pentru Cultura viza si faptul ca anumite contracte de descarcare de sarcina arheologica erau facute cu Muzeul Brailei, iar directorul acestui muzeu facea parte din comisia care aviza proiectele cladirilor care se reabilitau sau construiau pe terenurile descarcate de sarcina arheologica. "Daca dinsa crede ca nu pot sa desfasor cercetare arheologica, sa-mi spuna de unde sa vina cercetatori arheologici pentru Braila, in situatia in care Muzeul Brailei, pe o raza foarte larga, este singura institutie cu arheologi experti. Eu am facut o echipa care poate sa lucreze. Descarcam terenul de sarcina arheologica, arheologii spun unde se sapa si cit se sapa. Eu nu am nici o legatura cind se discuta chestiuni de arhitectura. Atunci se exprima arhitectii din comisie si eu sint solidar cu ei. Singura mare intrebare a dinsei (n.r. directorul Directiei pentru Cultura, Ana Harapescu) este ce caut eu in comisie. Odata cu reorganizarea comisiilor este posibil sa nu mai particip, pentru ca in comisie vor fi arhitectii sefi ai judetului si alti patru specialisti din cinci judete. Daca nu voi mai fi, nu am nimic de pierdut, voi cistiga o zi sau doua pe luna cind nu voi mai pleca la aceste sedinte si va pieri aceasta “incompatibilitate” care durea atit de mult", a mai spus directorul Ionel Candea.
"Cele 11 pagini de amendamente la proiect sint un ris"
Pentru a-si sustine punctul de vedere si a demonstra ca are dreptate, directorul Ionel Candea a facut public raspunsul Ministerului Culturii adresat directorului Ana Harapescu, dupa ce aceasta a contestat modul de desfasurare a ultimei sedinte a CMI 2 de la Focsani, din iunie. In privinta Palatului Administrativ, s-a spus ca documentatia a fost luata atunci in discutie pentru o consultare prealabila, dar ca proiectul va urma circuitul legal de avizare. Directorul Ionel Candea a spus ca i se pare normal ca, fiind subordonatul Consiliului Judetean, care dorea sa faca lucrarea respectiva, sa ajute si sa ceara sfatul colegilor din comisie care au spus ce este de facut mai departe. "Am trimis proiectul la Tulcea, la unul dintre putinii arhitecti din zona care are stampila de specialist arhitect pe monumente, s-a obtinut avizul necesar, dar pentru ca nici asa nu se dorea avizarea, l-am trimis direct la Bucuresti, iar acolo specialistii au dat avizul peste Directie. Sigur, sint membru in comisie, dar sigur trebuia sa fac lucrul acesta. Nu puteam sa nu luam un aviz procedural pentru ca cineva nu voia sa introduca in discutie dosarul, pentru ca se voia neaparat plingere penala", a explicat directorul Ionel Candea ce s-a intimplat. In aceeasi contestatie s-a mai discutat si de alte cladiri pentru care Directia contesta decizia data de CMI 2, insa ministerul nu a dat dreptate Directiei. In concluzie, raspunsul spune ca nenumaratele scrisori, corespondente si "contestatii" privind activitatea CMI 2, incepind din anul 2005, sint insuficient sau gresit fundamentate, iar Directia Generala a Patrimoniului, din Ministerul Culturii, este pusa in situatia de a rezolva documentatii minore si considera ca acestea dovedesc incapacitatea temporara a Directiei de a gestiona domeniul monumentelor istorice. "Daca dinsa avea acest raspuns, daca stia din iulie ca nu mai e invitata, de ce a mai venit la sedinta? In august, pe buna dreptate, am ridicat intrebarea de ce mai vine? Pe baza acestei chestiuni s-a iscat incidentul. Eu am propus, presedintele comisiei a rugat-o sa ne lase, li s-a vorbit frumos. Eu am aparat cu dintii proiectul de reabilitare a centrului istoric, in care sint doar patru cladiri. Pentru aceasta cladire a muzeului a fost o mare cumpana. Poate unii s-ar fi bucurat sa fim evacuati, asa cum s-a intimplat cu muzeul de la Oradea, care avea cea mai splendida cladire baroca din Romania si acum s-a mutat intr-o unitate militara. Aici este meritul celor care au reusit sa rezolve chstiunea proprietatii cladirii, care a ramas ferm in proprietatea CJ. Si acum unii se straduiesc sa impiedice acest proiect. Cele 11 pagini de amendamente la proiect sint un ris. Eu cer publicarea acelui referat, ca sa-l dam exemplu despre cum nu trebuie facut un lucru. Despre casa de pe Malului nr. 9 spun ca este “o componenta cultural istorica si spatial arhitecturala si urbanistica semnificativa si reprezentativa a centrului istoric al municipiului”, iar despre cladirea din Calarasi nr. 29 (n.r. Faculatea de inginerie) se spune acelasi lucru. Nu mai exista simtul masurii, al comparatiei, ca sa se faca diferenta? O cladire modesta, cu fatada tratata cu stropi si cu ulei verde? Eu nu am nimic cu omul, este cladrea lui, asta are, asta face, nu e o cladire monument. Omul a cerut sa-si faca un gardut de 3,60, intre casa si vila noua de lina el, in locul unui garaj. Pentru asemenea lucru pune omul sa faca atitea fotografii color si cere nenumarate documente. Pentru un gardut! Si sint nu stiu cite cazuri de acest fel", a mai spus prof. univ. dr. Ionel Candea.
Directiile pentru Cultura, foste comitete de cultura si educatie socialista, ar trebui desfiintate
Un alt subiect abordat in conferinta de presa a fost necesitatea desfiintarii Directiilor pentru Cultura, care au preluat in urma cu aproape un an si jumatate atributiile oficiilor de patrimoniu de pe linga muzee. "A fost o grava eroare aceea de a desfiinta oficiile de patrimoniu de pe linga muzee si a da atributiile lor acestor directii de cultura, foste comitete de cultura si educatie socialista. Sub socialism, aceste comitete aveau grija ca actul cultural sa urmeze linia partidului. Acum, asemenea lucruri nu se mai justifica. Acest lucru l-am spus oficial de multe ori. Aceste oficii aveau in vedere evidenta si cercetarea patrimoniului imobil, in timp ce muzeele se ocupau de patrimoniu mobil. Multa vreme aceste lucruri au fost realizate de aceeasi specialisti. De aceea, lista monumentelor pentru Braila este meritul celor de la Muzeul Brailei, vechi si noi. Or socotesc o adevarata insulta la adresa noastra sa ni se spuna de catre altii ca noi nu avem respect pentru patrimoniu si ca noi uneltim. Actul de cultura este unic. Muzeul Brailei este unic si se vrea unic, la fel ca muzeele din alte orase. Aceste directii incearca uniformizarea actului cultural. Directiile de Cultura ar trebui sa se ocupe de patrimoniul mobil si imobil in raporturile cu lumea, dar de ce nu au lasat aceste Oficii in cadrul muzeelor? De ce sa luam munca de ani de zile de la Muzeul Brailei, unde s-a lucrat din 1975, ca sa o dam de-a gata altora? Pe aceasta cercetare se intemeiaza si azi toata stiinta celor de la Directie. Acest lucru este un transfer de activitate intelectuala de la unii la altii. Aceste directii se mentin pentru ca factorul politic sa mai aiba posibilitatea de a mai da si unora si altora cite ceva, dar uitati-va cita putere are o asemenea institutie care a blocat un oras. Tot vom ajunge la regiuni, chiar daca nu ne place, Europa ne cere acest lucru. Este posibil sa fie zece. La zece regiuni, realizind zece asemenea directii, in care sa avem zece oameni de cea mai buna calitate, softuri, baze de date, care sa fie in permaneneta legatura cu baza de la Centrul de Istorie si Memorie Culturala, poate ar fi ceva. Dar oamenii sa fie calificati, nu de felul celor de la Directia de la Braila, unde nu are parafa de expert decit doamna Ana Maria Hartuche. Sper ca din 2007 sau 2008 sa se desfiinteze aceste directii. Atributiile care le sint date acum li se vor lua. Noi sintem profesionisti. Acolo vor ramine pururi functionari culturali", a mai explicat dr. Ionel Candea.
