La Brăila, problema câinilor maidanezi este departe de a fi rezolvată. Dimpotrivă, pare a fi tot mai acută. Conform datelor primite de la Serviciul de Utilitate Publică, Administrare şi Gospodărire Locală din cadrul Primăriei Brăila, în primele cinci luni ale anului în curs au fost capturaţi, pe raza municipiului, şi duşi în adăposturile de la Lacu Sărat şi Unirea 1.158 de câini fără stăpân. Dintre aceştia au fost sterilizaţi până în prezent 1.062, din care 622 au fost returnaţi în teritoriu, restul aflându-se încă în adăposturi. Operaţiunile de prindere, sterilizare, crotaliere, întreţinere în adăpost şi returnare în teritoriu au costat, în perioada ianuarie - mai, 250.000 lei (2,5 miliarde de lei vechi).
Sumele cheltuite de la bugetul local sunt, aşadar, considerabile. Teoretic, efectele acestor investiţii urmează să se vadă peste câţiva ani, când câinii sterilizaţi în prezent vor muri din cauze naturale, fără să lase în urmă alte generaţii de patrupede. Până se va întâmpla acest lucru, Brăila continuă să fie, practic, la cheremul maidanezilor, care iau în stăpânire zonele dintre blocuri - în special pe cele unde se află ghenele de gunoi - fac gălăgie noaptea şi constituie un real pericol pentru trecători, mai ales pentru biciclişti. Datele statistice dovedesc faptul că, momentan, metoda sterilizării şi returnării în teritoriu a câinilor fără stăpân nu scade deloc pericolul muşcăturilor. De la începutul anului în curs, la Secţia de Boli Infecţioase a Spitalului Judeţean s-au prezentat, lunar, peste o sută de brăileni care au căzut victime ale atacului câinilor comunitari. Din păcate, medicii spun că numărul persoanelor care necesită tratament este în creştere pe perioada verii, din cauza comportamentului mai agresiv al animalelor.
Din ianuarie până la jumătatea lunii iunie, la Secţia de Boli Infecţioase s-au prezentat 924 de persoane, de toate vârstele, care au solicitat tratament de specialitate, după ce au fost atacate de câini. Deoarece muşcătura ar putea fi fatală dacă animalul este turbat, toţi cei în cauză trebuie vaccinaţi. Astfel, spitalul ajunge să cheltuie sume considerabile pe dozele de vaccin achiziţionate pentru a le putea salva viaţa. Schema completă de vaccinare antirabică pentru o singură persoană este de aproape 300 lei, reprezentând contravaloarea celor 5 doze de vaccin care trebuie administrate, iar în situaţiile când se impune folosirea serului, costurile cresc, deoarece un singur flacon costă 200 lei. "În funcţie de starea câinelui, tratamentul antirabic pentru o persoană poate conţine de la o fiolă, până la 5 fiole, în cazul în care animalul este necunoscut şi nu poate fi supravegheat. Oricum, sunt foarte mulţi pacienţi şi cheltuiala este foarte mare", a precizat dr. Ileana Grecu, şef Secţie Boli Infecţioase. În momentul de faţă, la Spitalul Judeţean nu mai este criză de vaccin antirabic, aşa cum s-a întâmplat pe parcursul lunii trecute.
Medicii atrag atenţia că în perioada de vară numărul brăilenilor muşcaţi de patrupede a crescut până la o medie lunară de peste 150 de persoane, din toate categoriile de vârstă, de la copii de vârstă foarte mică, în aceste cazuri fiind vorba, în primul rând, de neglijenţa părinţilor, până la cei bătrâni. Statisticile arată că peste 85% dintre cei muşcaţi au fost atacaţi pe domeniul public de către câini comunitari, restul fiind victime ale propriilor animale de companie.
Discuţii fără sfârşit
În acest context în care situaţia pare a fi scăpată de sub control, Primăria intenţionează să modifice regulamentul după care se desfăşoară activitatea de gestionare a câinilor fără stăpân. Astfel, dacă în prezent capturările se fac doar în baza solicitărilor primite din partea populaţiei, iar după sterilizare şi crotaliere animalele sunt returnate în zonele unde au fost prinse, pe viitor situaţia se va schimba. "În urma discuţiilor purtate cu cetăţenii, a reieşit că cei mai mulţi îşi doresc ca perioada de menţinere în adăpost a câinilor să fie mult mai mare. Practic, mulţi brăileni nu sunt de acord ca patrupedele să fie aduse înapoi pe stradă. Sunt, însă, şi iubitori de animale care cer imperativ ca această returnare să aibă loc. Va trebui să găsim o soluţie, astfel încât să putem împăca pe toată lumea", ne-a declarat viceprimarul Doiniţa Ciocan.
Din păcate, un consens între ceea ce vor brăilenii care s-au săturat de câinii de pe străzi şi ceea ce cer iubitorii de animale este încă departe de a fi obţinut. După cum v-am mai informat, Grupul de Lobby Brăila a organizat, în urmă cu două săptămâni, o dezbatere cu tema "Câinii fără stăpân un pericol sau în pericol", în cadrul căreia au fost identificate câteva soluţii pentru rezolvarea problemei câinilor comunitari. Participanţii - reprezentanţi ai Patronatului
Român, filiala Brăila, ai Asociaţiei Pro Democraţia Club Brăila şi ai
Sindicatului Lucrătorilor din Administraţie - au respins categoric ideea eutanasierii şi au propus sterilizarea câinilor domestici şi vagabonzi din oraş prin acorduri încheiate cu ONG-uri de profil. Potrivit estimărilor făcute, prin contracte cu fundaţiile abilitate să realizeze campanii de sterilizare, precum şi printr-o campanie în masă, se poate obţine ca rezultat sterilizarea a 4.000- 5.000 de câini în patru luni. O altă concluzie desprinsă este aceea că adăposturile nu rezolvă problema înmulţirii. Alte idei promovate în timpul dezbaterilor se referă la capturarea, sterilizarea şi reîntoarcerea câinilor comunitari pe stradă, având în vedere că odată sterilizaţi nu se mai adună în haite, potrivit opiniei unor participanţi la dezbateri. Pentru cheltuielile aferente procesului de sterilizare s-a propus utilizarea unor spaţii ale administraţiei locale şi căutarea de sponsori şi voluntari. Rezolvarea problemei prin eutanasiere fiind exclusă, singura variantă ar fi controlul acestei populaţii prin măsuri administrative. Aria de intervenţie trebuie să fie simultan în municipiul Brăila şi în localităţile apropiate acestuia, pentru a preveni migrarea câinilor în zonele asanate. Alte propuneri făcute în cadrul dezbaterilor se referă la cooptarea veterinarilor din oraş şi a voluntarilor pentru recensământul câinilor, găsirea de surse de finanţare, prin instituirea unei taxe progresive pentru proprietarii câinilor de rasă comună care nu doresc sterilizarea lor, implantarea de cipuri de identificare a animalelor de companie, amenzi pentru proprietarii care nu-şi supraveghează animalele.
Grupul de Lobby Brăila vrea ca aceste măsuri să fie susţinute prin hotărâri ale Consiliului Local.
Haite de câini sălbatici pe câmpurile brăilene
În ultima vreme, la marginea oraşului, mai exact în zona pasajului rutier peste calea ferată din spatele fostului FNC, pot fi văzuţi zeci de câini cu crotalii în ureche. Cel mai probabil, aceste animale sunt aduse acolo în mod constant, de la unul dintre cele două adăposturi administrate de Primăria Brăila: cel de la Lacu Sărat sau cel de la Unirea. Procedându-se astfel, s-ar putea da altă destinaţie banilor ce trebuia cheltuiţi pentru întreţinerea câinilor în adăpost sau pentru returnarea lor pe străzile de unde au fost adunaţi. Atât viceprimarul Doiniţa Ciocan cât şi Dan Apostol, directorul SUPAGL Brăila, declară, însă, cu fermitate că absolut toţi câinii sterilizaţi şi crotaliaţi în adăposturi sunt duşi acolo de unde au fost capturaţi şi nu în altă parte. "Noi nu abandonăm câinii pe câmp. Probabil că aşa procedează cetăţenii care nu mai suportă prezenţa acestora în cartierele de locuit: îi prind şi le dau drumul la marginea oraşului", a opinat directorul Apostol.
Abandonate de Primărie sau nu, cert este că exemplarele canine ajunse pe terenurile agricole şi fondurile de vânătoare constituie un real pericol pentru animalele de talie mică şi chiar pentru oameni. Conducerea Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Brăila spune că, în ultima vreme, fenomenul câinilor sălbăticiţi este tot mai acut. "Aceşti câini aduşi din oraşe au trei variante: unii mor, fiindcă nu se pot descurca, alţii se aciuează în satele cele mai apropiate, iar restul se adună în haite şi fac ravagii în rândul animalelor sălbatice mici, care le cad pradă în număr foarte mare. În ultima perioadă, lucrurile s-au agravat, în sensul în care au început să atace chiar şi turme de oi. Au fost chiar şi cazuri de persoane, în special copii, care s-au simţit în pericol", ne-a declarat Laurenţiu Radu, directorul AJVPS Brăila. Acesta a precizat că, de multe ori, au fost observate pe câmp microbuze cu uşi culisante, din care sunt date jos câteva zeci de câini. "După cum ne-au relatat cei care au observat astfel de scene, maşinile în cauză erau înmatriculate în judeţele învecinate. Până acum nu a fost văzut niciun autovehicul cu număr de Brăila care să transporte câini în câmp", a adăugat directorul Radu. Potrivit acestuia, din punct de vedere legal, paznicii fondurilor de vânătoare au datoria să împuşte câinii sălbăticiţi. Au existat, însă, cazuri când, deşi au legea de partea lor, paznicii care au împuşcat câini au fost reclamaţi la Poliţie de către iubitorii de animale şi au trebuit să suporte rigorile anchetelor penale.
