Localitatile Varsatura si Chiscani, dar si cartierele marginase ale municipiului Braila se afla intr-un real pericol ca, la urmatoarea viitura pe Dunare, sa fie inundate. Specialistii braileni din cadrul Sistemului de Gospodarire a Apelor spun ca situatia este cit se poate de grava si ca e foarte putin probabil ca digul de la Varsatura sa mai poata rezista unei noi revarsari a fluviului.
"Ne e teama ca o noua viitura, chiar de mai mica amploare decit cea de asta primavara, va rupe digul", ne-a marturisit, ieri, Adrian Turiac, directorul Sistemului de Gospodarire a Apelor Braila. Acesta spune ca situatia este cauzata de intirzierea nepermis de mare a demararii lucrarilor de consolidare. Autoritatile de la Bucuresti au alocat un fond de 50 miliarde de lei vechi, pentru suprainaltarea si intarirea digului de la Varsatura. Banii provin, insa, dintr-un imprumut al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare si pot fi folositi doar dupa parcurgerea unor proceduri obligatorii. Astfel, dupa finalizarea proiectului, trebuie organizata o licitatie pentru stabilirea constructorului.
Din pacate, dupa cum ne-a marturisit directorul Turiac, la ora actuala inca se mai lucreaza la proiectare. In aceasta situatie, pina cind proiectantii vor oferi o solutie finala si pina cind se va angaja o firma constructoare prin licitatie, se va raci vremea iar lucrarile nu vor mai avea cum sa inceapa pina la primavara. Or, primavara, Dunarea iese din matca fara sa intrebe pe nimeni daca a consolidat sau nu digurile care apara localitatile.
Dupa cum se stie, asta primavara autoritatile locale au facut eforturi disperate pentru a tine pe pozitie digul de la Varsatura, pe 3 kilometri din sectorul Noianu-Chiscani, unde apele Dunarii amenintau dintr-un moment in altul sa faca brese si sa isi croiasca drum spre Chiscani, Varsatura, Lacu Sarat sau marginea Brailei. Citeva saptamini la rind, zi si noapte, satenii din Chiscani, ajutati de pompieri, jandarmi si militari, au intarit taluzul digului cu saci umpluti cu nisip si balast sau au intins material geotextil, pentru a izola infiltratiile periculoase. In prezent, peste sectorul de dig s-a asternut o tacere de rau augur. Sacii din iuta arsi de soare s-au rupt lasind sa se reverse umplutura de nisip, materialul geotextil a disparut de mult, probabil furat de localnici, iar pe taluz pasc nestingheriti cai - lucru interzis cu desavirsire de normele de exploatare a digului.
"Ne e teama ca o noua viitura, chiar de mai mica amploare decit cea de asta primavara, va rupe digul", ne-a marturisit, ieri, Adrian Turiac, directorul Sistemului de Gospodarire a Apelor Braila. Acesta spune ca situatia este cauzata de intirzierea nepermis de mare a demararii lucrarilor de consolidare. Autoritatile de la Bucuresti au alocat un fond de 50 miliarde de lei vechi, pentru suprainaltarea si intarirea digului de la Varsatura. Banii provin, insa, dintr-un imprumut al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare si pot fi folositi doar dupa parcurgerea unor proceduri obligatorii. Astfel, dupa finalizarea proiectului, trebuie organizata o licitatie pentru stabilirea constructorului.
Din pacate, dupa cum ne-a marturisit directorul Turiac, la ora actuala inca se mai lucreaza la proiectare. In aceasta situatie, pina cind proiectantii vor oferi o solutie finala si pina cind se va angaja o firma constructoare prin licitatie, se va raci vremea iar lucrarile nu vor mai avea cum sa inceapa pina la primavara. Or, primavara, Dunarea iese din matca fara sa intrebe pe nimeni daca a consolidat sau nu digurile care apara localitatile.
Dupa cum se stie, asta primavara autoritatile locale au facut eforturi disperate pentru a tine pe pozitie digul de la Varsatura, pe 3 kilometri din sectorul Noianu-Chiscani, unde apele Dunarii amenintau dintr-un moment in altul sa faca brese si sa isi croiasca drum spre Chiscani, Varsatura, Lacu Sarat sau marginea Brailei. Citeva saptamini la rind, zi si noapte, satenii din Chiscani, ajutati de pompieri, jandarmi si militari, au intarit taluzul digului cu saci umpluti cu nisip si balast sau au intins material geotextil, pentru a izola infiltratiile periculoase. In prezent, peste sectorul de dig s-a asternut o tacere de rau augur. Sacii din iuta arsi de soare s-au rupt lasind sa se reverse umplutura de nisip, materialul geotextil a disparut de mult, probabil furat de localnici, iar pe taluz pasc nestingheriti cai - lucru interzis cu desavirsire de normele de exploatare a digului.
