Ziarul "Obiectiv - Vocea Brăilei" a inițiat o nouă rubrică "Să iubim natura" cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Specia cuibărește în peninsulele Taimyr, Gydan și Yamal din tundra rusească. Își așează cuiburile în apropierea celor de șoim călător (Falco peregrinus) și de bufniță polară (Bubo scandiaca), specii care le oferă protecție față de prădătorii tereștri. Sezonul de cuibărit depinde și de numărul mare sau mic de lemingi, specie de rozător care îi poate îndestula sau nu pe prădători, iar vânătoarea de gâște devine mult mai redusă.
Migrația de toamnă începe în primele zile din septembrie, iar cea de primăvară în martie. Aproape toată populația globală (80-90%) iernează, în principal, în regiunea Dobrogei, atât în România, cât și în Bulgaria. Uneori, stoluri mici mai rămân să ierneze pe țărmul Marii Caspice, în Azerbaijan, în timp ce altele ajung în Grecia, iar rareori, în număr foarte mic, unele stoluri migrează până în Ungaria, Turcia, Iran și Irak. De obicei, formează stoluri alături de gârlițele mari (Anser albifrons). În România și Bulgaria, în principalele cartiere de iernare, gâștele se hrănesc pe terenurile agricole cultivate cu grâu de toamnă și orz, resturi de porumb, ierburi și răpiță. Din când în când, păsările zboară la lacurile de coastă pentru a se adăpa. Aceste lacuri, situate de obicei la 50 de kilometri de zona de hrănire, sunt folosite și ca locuri de înnoptat. Apropierea acestora de locurile de hrănire poate influența și distribuția gâștelor pe timp de iarnă.
De ce monitorizăm populația de gâște?
Actuala populație de gâscă cu gât roșu ne poate oferi răspunsul la întrebarea legată de mărimea efectivelor la nivel planetar: dacă se mențin, cresc sau scad. Această informație este extrem de importantă pentru ornitologi, pentru a înțelege dacă eforturile sunt targetate eficient pentru protecția speciei.
De ce să participi la monitorizare?
Într-un proiect de monitorizare pe termen lung, participarea fiecărui voluntar este crucială. Vremea nu este cea mai blândă pe timp de iarnă. O zi de monitorizare începe la ora 5.00 dimineața și se încheie după-amiaza târziu. Să stai toată ziua pe teren, pe ploaie, pe ninsoare, în frig – asta înseamnă să fii voluntar ornitolog. Pentru a obține cifre precise, este nevoie ca toate siturile să fie monitorizate în același timp. Peste 30 de zone importante pentru specie se află în sud-estul României. Să fim în toate, în același timp, este aproape misiune imposibilă. De aceea avem nevoie de voluntari alături de care să putem monitoriza toate zonele în acest proiect extrem de dificil.
Ce o să înveți?
Participarea la proiect vă va aduce informații și experiență. Veți învăța să recunoașteți diferite specii de gâște sălbatice, habitatele lor, penajul. Veți învăța să deosebiți gâștele între ele după gâgâitul pe care îl scot. Veți vedea uluitoarea decolare a sute de mii de gâște. Vă veți face noi prieteni din România și din străinătate. E posibil să aveți norocul să fotografiați superbele gâște cu gât roșu în zbor. Veți deveni o parte din comunitatea de oameni care lucrează pentru natură și care se luptă să protejeze una dintre cele mai vulnerabile specii la nivel global.
Cine participă?
În acest proiect, principalii parteneri sunt Societatea Ornitologică Română și Bulgarian Society for the Protection of Birds. Primele numărători au început în anii 90, cu sprijin de la partenerii internaționali Royal Society for the Protection of Birds și Wildfowl & Wetland Trust. La început, numărătorile erau călătorii prin Dobrogea, fără un sistem bine pus la punct. Din anii 2000, numărătorile s-au făcut după reguli tot mai precise, au acoperit o arie mai mare, au implicat mai multe echipe de voluntari, iar tot mai multe date au fost strânse. Până acum, sute de membri din aceste organizații sunt implicate și se adună date tot mai relevante, iar dumneavoastră puteți face parte din această echipă.
Cum te implici?
Gândește-te foarte bine la cât de pregătit ești ca să ieși pe teren în condiții de iarnă. Verifică-ți echipamentul de teren, de la șosete la mănuși. Informează-te de pe site-ul SOR și află care sunt datele la care sunt programate numărătorile. Alege o dată sau o perioadă în care poți și vrei să participi. Scrie-ne pe email la emil.todorov@sor.ro și lasă-ne datele tale de contact. Spune-ne și dacă poți contribui la organizarea monitorizării – de exemplu, poți veni cu mașina personală, poți să mai iei pe cineva cu tine etc.
Proiectul LIFE16 NAT/BG/ 000847 „Life for Safe Flight” implică organizații din toate țările aflate pe ruta de migrație a gâștelor cu gâtul roșu – Rusia, Kazahstan, Ucraina, România și Bulgaria. În România sunt implicate SOR, AGVPS, Ministerul Mediului și Parcul Natural Balta Mică a Brăilei.
Având în vedere faptul că vorbim despre o specie protejată, despre o pasăre frumos desenată, pot să vă spun că în Brăila am observat această specie în câteva locuri, nu am văzut foarte multe exemplare în lunga mea experiență, doar într-o singură ieșire în teren, pe un frig năprasnic, am vazut undeva la vreo 100 de exemplare. În rest, am observat exemplare de ordinul zecilor, de cele mai multe ori în stoluri mixte de gârlițe. Din motive întemeiate, nu am să divulg locațiile observării acestor păsări, pentru a putea proteja specia și așa pe cale de dispariție.
Multumesc pentru fotografii și text SOR.
https://www.sor.ro/proiect/conservarea-gastelor-cu-gat-rosu/
