• este un demers a patru parlamentari în frunte cu Diana Iovanovici-Șoșoacă, în contextul conflictului militar izbucnit între Rusia și Ucraina • parlamentarii solicită o audiență la Președintele Klaus Iohannis, cu premierul Nicolae Ciucă și alți factori decidenți, pentru a-și expune planurile privind ”salvarea României de implicarea directă și fățișă în război”
Deputatul neafiliat politic al Județului Brăila Ciprian Ciubuc (ex-AUR) se numără printre parlamentarii semnatari ai unui ”Memoriu pentru pace”, demers apărut în contextul conflictului militar din Ucraina. Această acțiune aparține senatorului Diana Iovanovici-Șoșoacă, dar și a trei deputați: Francisc Tobă, Dumitru Coarnă și Ciprian Ciubuc din Brăila.
Documentul a fost semnat pe 1 noiembrie și își propune să obțină o decizie fermă cu privire la rămânerea României stat neutru în legătură cu conflictul țărilor vecine. Cu alte cuvinte, țara noastră să nu intervină în războiul din Ucraina, altfel decât umanitar. Grupul parlamentarilor semnatari susțin că țara noastră trebuie să mențină relații bune cu vecinii și să nu se implice într-un conflict militar care nu o vizează în mod direct. Mai mult, după cum explică însuși Ciprian Ciubuc pe rețelele de socializare, parlamentarii implicați în această acțiune doresc o audiență la Președintele României Klaus Iohannis, dar la care să participe și prim-ministrul Nicolae Ciucă, miniștri și alți factori decidenți.
”Demers unic la nivel parlamentar! Astăzi, m-am alăturat unui grup de parlamentari români condus de Diana Iovanovici-Șoșoacă care a formulat un Memoriu pentru pace. Am solicitat inclusiv o audiență în care să ne expunem planurile care pot salva România de la implicarea directă și fățișă în război”, a declarat Ciubuc pe Facebook, pe 1 noiembrie.
Ce spune Memoriul pentru pace
Pe lângă președintele României și premier, cei patru parlamentari se adresează în acest memoriu ministrului Apărării naționale, Angel Tîlvăr, lui Bogdan-Lucian Aurescu, ministrul Afacerilor externe, lui Lucian-Nicolae Bode, ministrul Afacerilor interne, lui Eduard Raul Hellvig, Director al Serviciului Român de Informații și lui Gabriel Vlase, Directorul Serviciului de Informații Externe.
Aceștia invocă art. 61 și 69 din Constituția României precizând că parlamentarii români au obligația să reprezinte interesele poporului român și ale României.
”Art. 61 - Rolul și structura. (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. Art. 69 Mandatul reprezentativ. (1) în exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului”, sunt articolele invocate în memoriu.
Totodată, Șoșoacă și colegii săi explică punctual motivele din spatele acestui demers.
”Contextul internațional conflictual, generat de războiul dintre Ucraina și Federația Rusă, care poate oricând să degenereze într-un conflict, ce ar putea depăși amploarea celui de-al doilea război mondial, cu atât mai mult cu cât în sprijinirea militară a Ucrainei sunt implicate 40 de state; Prezența pe teritoriul României a unor unități militare din mai multe state ale NATO, inclusiv o unitate militară de atac a SUA, situație care a generat nemulțumiri ale Federației Ruse și a condus la formularea de amenințări fățișe la adresa României; Acuzațiile Federației Ruse că România s-ar fi implicat în acest conflict prin tranzit de armament către Ucraina, trimiterea în Ucraina de armament produs în România, primirea pe teritoriul României a unor aeronave militare ucrainene care s-au refugiat și au aterizat pe aeroporturi din România; Faptul că România nu are obligații față de niciuna dintre cele două țări beligerante, care nu sunt nici aliate, nici în stare de dispută sau conflict cu România și cu care poporul român dorește să aibă bune relații deopotrivă; Experiența istorică a poporului român care a mai fost împins în războaie de către aliații României, inclusiv recent, în Orientul Mijlociu, războaie care, în anul 2018 au fost catalogate de președintele SUA, Donald Trump, ca fiind «mari greșeli»; Nevoia de neutralitate declarată a României, precum și dorința exprimată în spațiul public a poporului român, într-un procent covârșitor, pentru ca România să nu se implice în război; Trecutul nostru istoric comun cu aceste țări beligerante, Ucraina și Federația Rusă; Nevoia României de a întreține relații de bună vecinătate cu toate țările vecine, dar și cu partenerii noștri strategici; Lipsa comunicării autorităților române cu poporul român; Lipsa comunicării autorităților române cu Parlamentul României, având în vedere prevederile art. 92 din Constituție care dispun că numai cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, Președintele României poate declara mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate și implicarea țării într-un conflict armat”, se precizează în memoriu.
Mai mult, parlamentarii semnatari susțin că sunt preocupați de escaladarea conflictului armat dintre cele două țări vecine și conștienți de riscul extinderii acestuia la nivel european, având în vedere că încercările „timide de până acum ale delegațiilor de reprezentanți ale celor două țări de a se ajunge la încetarea ostilităților și la un acord de pace”, s-au soldat cu eșecuri.
Parlamentarii explică și că în acest context au luat inițiativa declanșării unor demersuri pentru apărarea securității naționale și teritoriale a României și a poporului român, solicitând implicarea în calitate de instituții ale Statului român cu prerogative pe această linie.
”În acest sens vă solicităm primirea în audiență pentru a vă expune planurile care pot salva România de la implicarea directă și fățișă în război, cu respectarea tuturor tratatelor și acordurilor internaționale pe care și le-a asumat România. Având în vedere statutul României de țară neimplicată în război, sperăm noi, este extrem de important ca România să fie țara care să inițieze demersuri pentru încheierea de urgență a păcii, mai ales că avem poziția geostrategică perfectă pentru medierea conflictului. Ceea ce se întâmplă aproape de granițele României reprezintă un grav pericol la adresa securității naționale a României și trebuie oprit de îndată. Poporul român deplânge declanșarea ostilităților militare pe teritoriul Ucrainei, iar singura implicare a României în acest conflict trebuie să fie de ordin umanitar, ceea ce poporul român a făcut si face încă de la declanșarea conflictului”, se mai arată în memoriu, alături de solicitarea unei întâlniri cu liderii cărora le-a fost adresat documentul.
