* actualii acționari majoritari ai cunoscutei fabrici de confecții brăilene par deciși să vândă sediul de pe strada Școlilor către retailer-ul “Kaufland” * potrivit unor informații intrate în posesia cotidianului nostru, s-ar fi plătit deja un avans din cei 7 milioane de euro, suma cu care ar urma să fie vândută fabrica și terenul de circa un hectar aferent acesteia * într-un antecontract încheiat între cele două părți se stipulează faptul că afacerea va fi definitivată doar dacă se obțin între timp toate autorizațiile inclusiv cea de demolare a fabricii * aceste demersuri ar fi început deja, însă Primăria pare decisă să nu elibereze autorizațiile necesare * reprezentanții “Braiconf” neagă că ar fi cerut deja autorizațiile de demolare * aceștia spun că tranzacția cu Kaufland încă nu a fost aprobată de AGA companiei * în ceea ce privește renunțarea la actualul sediu, cei de la “Braiconf” recunosc acest lucru, precizând însă că este vorba despre o decizie de afaceri, parte a unei strategii de consolidare a mărcii pe termen mediu și lung * fostele mori Violatos sau Lichiardopol ar fi vizate pentru relocarea producției
Având în spate o istorie de 70 de ani, ultimul sediu de fabrică de care se mai leagă un brand celebru al Brăilei de pe vremea comunismului - după dispariția fostei uzine de excavatoare “Progresul” sau a fostei fabrici de mobilă, chibrituri și placaj PAL -, “Braiconf” SA, e pe punctul de a deveni praf și pulbere. Asta pentru că actualii acționari sunt deciși să vândă sediul fabricii, fapt anunțat deja printr-un comunicat preluat de presa economică națională citată și de cotidianul nostru, către un lanț de supermarket-uri. Concret, în curând, pe strada Școlilor, acolo unde funcționează de ani de zile fabrica “Braiconf” ar urma să avem un supermarket Kaufland. Ce ar presupune noua construcție? Evident, demolarea celei vechi. Demolarea “Braiconf”, această fabrică agățată de istoria Brăilei, de pe urma căreia au mâncat sute, mii, zeci de mii de familii de-a lungul zecilor de ani de existență. Ce ar trebui pentru demolare? Evident, o autorizație! În acest caz, trebuie remarcat că actuala conducere a Primăriei nu are de gând să facă niciun fel de rabat de la aplicarea legii, iar reglementările în vigoare fac aproape imposibil demersul tandemului Braiconf – Kaufland.
Mai exact, recent, conducerea Primăriei în frunte cu primarul Marian Dragomir a primit vizita reprezentanților Braiconf în tandem cu cei ai Kaufland pentru a discuta despre niște autorizații. De ce? Fără obținerea tuturor autorizațiilor care să permită deschiderea unui Kaufland în locul Braiconf, afacerea pică. Și este vorba despre o afacere de milioane de euro. Conform unui antecontract de vânzare- cumpărare aflat în posesia ziarului nostru, ar fi vorba despre un preț de peste 7,45 milioane de euro pentru puțin peste 10.000 mp. Enorm! Practic, nicăieri în municipiul Brăila nu se vinde un teren cu 745 Eu/mp, la care se adaugă și costurile cu demolarea construcției, plus TVA. Ce i-ar fi putut determina pe reprezentanții Kaufland să ofere acest preț exorbitant – de trei ori mai mare decât prețul pieței în Brăila - este aproape imposibil de înțeles. Nu numai că l-au oferit dar ar fi plătit deja și un avans de sute de mii de euro ca să fie siguri că acei 10.000 de m.p. nu ajung în altă parte.
Condiții suspensive ale contractul de vânzare-cumpărare
Cumpărătorul – Kaufland – a impus niște condiții suspensive care dacă nu vor fi îndeplinite atunci afacerea cade. Astfel, obținerea autorizației de demolare a cladirilor de pe terenul achiziționat este una dintre condiții. Totodată părțile au stabilit de comun acord și o altă condiție suspensivă considerată îndeplinită abia după: „(i) confirmarea Cumpărătorului din punct de vedere tehnic și juridic a Hotărârii de Consiliu Local privind aprobarea P.U.D/P.U.Z. pentru edificarea Zonei Comerciale, precum și a întregii documentații tehnice ce a stat la baza emiterii acestui act administrativ, precum și (ii) prezentarea de către Vânzător a confirmării din partea Primăriei Municipiului Brăila că Hotărârea de Consiliu Local privind aprobarea P.U.D/P.U.Z. pentru edificarea Zonei Comerciale nu a fost atacată prin formularea plângerilor prealabile de către terți în conformitate cu dispozițiile legale incidente”, citat din antecontract. Cu alte cuvinte, cumpărătorul și-a luat toate măsurile de precauție (beneficiază inclusiv de ipotecă legală asupra terenului și pentru garantarea restituirii avansului).
Ce zice primarul
Atât primarul Marian Dragomir cât și viceprimarul Alexandru Jantea sunt extrem de rezervați cu privire la planurile acționarului majoritar al Braiconf. Ambii ne-au declarat că, din punct de vedere tehnic și legal, procedura este greoaie, în condițiile în care se va ajunge la un nou PUZ (Plan Urbanistic Zonal) ce va fi supus dezbaterii publice. Abia apoi se va supune dezbaterii în plenul CLM. „Eu am declarat deja că, în calitate de consilier municipal, NU voi vota, nu vreau să pun umărul la îngroparea Braiconf”, este punctul de vedere al viceprimarului Jantea, susținut și de primarul Dragomir. Mai mult decât atât, legal, demolarea clădirii Braiconf este o operațiune imposibilă în zona în care este amplasată. „Cum să demolezi o clădire atât de solidă în zona centrală a orașului? Păi, se sparg toate geamurile de la bubuiala care ar rezulta, nemaivorbind de cantitatea uriașă de praf... Apoi, nu va fi nimeni de acord cu traficul TIR-urilor pe strada Școlilor și străzile adiacente”, ne-a declarat primarul. Trecând peste toată birocrația, edilii orașului sunt foarte supărați că brandul Brăilei, Braiconf, s-ar putea duce de râpă absolut nejustificat și odată cu el vor dispare sute de locuri de muncă.
Reprezentanții Braiconf neagă că ar fi fost începute deja demersurile pentru demolarea actualei fabrici
Pentru a lămuri această problemă, am încercat să obținem un punct de vedere de la unul dintre principalii acționari ai „Braiconf” SA, Constantin Ștefan. Acesta ne-a spus însă că nu ne poate da alte informații decât cele anunțate deja prin intermediul unui comunicat de presă, respectiv că, pentru eficientizarea afacerii, activitatea de producție urmează să fie relocată într-o clădire din centrul istoric al Brăilei, dar doar după ce acest proiect va fi aprobat de Adunarea Generală a Acționarilor în cadrul unei ședințe programate pentru luna aprilie. Constantin Ștefan a negat că s-ar fi început deja demersuri pentru obținerea autorizațiilor de demolare a fabricii, însă, pentru un punct de vedere oficial, ne-a îndrumat către directorul comercial al „Braiconf”, Dan Săvescu. Potrivit acestuia, niște demersuri pentru obținerea unei autorizații de demolare s-ar fi făcut la Primărie, însă nicidecum pentru fabrica propriu-zisă ci pentru o magazie din tablă ce ocupă circa 300 m.p., fiind situată pe strada Griviței, în curtea interioară a „Braiconf”. „Așa cum s-a mai precizat, o decizie referitoare la relocarea activității de producție și vânzarea actualului sediu trebuie să fie aprobată în ședința AGA programată în a doua decadă a lunii aprilie. Fără această aprobare, nu are cum să înceapă procedura de obținere a unei autorizații de demolare. Demersurile făcute la Primărie vizează o construcție de tablă din curtea fabricii, ce ocupă 300 - 400 metri pătrați”, ne-a declarat directorul Săvescu. L-am întrebat pe reprezentantul „Braiconf” care este logica achiziționării și reabilitării unei clădiri din Centrul Istoric al orașului - sunt luate în calcul, printre altele, masivele imobile al fostelor mori Violatos sau Lichiardopol - în loc să se reabiliteze și modernizeze actualul sediu. „Fabrica actuală are o suprafață desfășurată de circa 20.000 metri pătrați, mult prea mare pentru necesitățile actuale ale companiei noastre”, ne-a răspuns directorul Săvescu. Potrivit acestuia, în momentul de față „Braiconf” mai are circa 500 de angajați, mai mult de jumătate din producție fiind în sistem semilohn, cu asigurarea manoperei și accesoriilor (nasturi, ațe, țesături) pentru produsele unor mărci consacrate. Un procent important îl reprezintă însă produsele proprii, concepute și realizate integral sub marca „Braiconf”. În urmă cu 20 de ani, când aproape 95% din producție era în sistem lohn - conceptul și materialele fiind asigurate de partenerii consacrați, iar fabrica asigura doar manopera - la „Braiconf” lucrau circa 3.500 de angajați. Potrivit directorul Săvescu, însă, după creșterea costurilor de salarizare din ultimii ani, sistemul lohn nu mai e fiabil în România, partenerii străini orientându-se către state cu mână de lucru mai ieftină, din Asia sau Africa. În acest context, „Braiconf” se va axa în perioada următoare către produsele proprii - cămăși bărbătești, dar și confecții de damă sau articole de îmbrăcăminte pentru copii - spun reprezentanții companiei, care dau asigurări că decizia de relocare a producției într-un spațiu mai adecvat condițiilor actuale face parte din strategia pe termen mediu și lung de consolidare a acestei mărci de tradiție a Brăilei. Rămâne de văzut dacă se va întâmpla așa sau dacă Brăila se va alege doar cu un nou supermarket pe locul unei foste fabrici, așa cum s-a întâmplat pe Dorobanți, unde în locul fostei fabrici de mobilă a PAL SA avem un Kaufland, sau pe Șos. Râmnicu Sărat, unde în locul unei foste secții a „Laminorul” avem acum un Market Carrefour și un Brico Depot (fostele Billa, respectiv Praktiker).
Cine controlează în prezent „Braiconf”
În 2018, ”Electroargeș” a cumpărat de pe piața bursieră 60,7% din acțiunile ”Braiconf”, devenind astfel acționarul majoritar al cunoscutei firme brăilene. Potrivit săptămânalului on-line ”Impact Est”, în 2019, ”Electroargeș” a pierdut controlul asupra ”Braiconf”, după ce președintele companiei argeșene, Constantin Ștefan, a decis inopinat să vândă 42,16% din pachetul de acțiuni. La vremea respectivă, tranzacția a fost primită cu uimire de mediul de afaceri, în condițiile în care ”Braiconf” reprezenta una dintre cele mai solide investiții din portofoliul ”Electroargeș”. Tot „Impact Est” informa, însă, la vremea respectivă, că acțiunile tranzacționate au ajuns, de fapt, la o firmă controlată tot de Constantin Ștefan. „La tranzacția șoc cu acțiunile de la Braiconf SA am aflat cumpărătorul: Ștefan Constantin, președinte CA la Electroargeș, acționar al firmei Industries Benjamins SRL București J40/11513/2018. Aceasta este firma care a cumpărat acțiunile mai sus amintite. Deci, atât de nerentabilă și ineficientă ar fi investiția la Braiconf pentru Electroargeș, încât domnul Ștefan Constantin a hotărât să salveze Electroargeșul și să cumpere din banii firmei sale pachetul de 40,16% de la Braiconf SA Brăila...”, scria, în iulie 2019, săptămânalul ”Impact Est”.
În anul 2010 acționar majoritar al cunoscutei firme de aparatură electrocasnică ”Electroargeș”, era controversatul om de afaceri gălățean Cătălin Chelu. Acesta a decedat în 2014, în Iordania, în timp ce se sustrăgea executării unei pedepse de șase ani de închisoare, condamnarea fiind dată în dosarul ”Mită la MAI”. Chelu fusese acuzat că îi promisese un milion de euro, în 2010, unui secretar de stat din Ministerul Afacerilor Interne, pentru ca acesta să intervină în mai multe dosare aflate pe rolul instanțelor. După decesul fugarului Cătălin Chelu, controlul firmei argeșene a fost preluat de Constantin Ștefan.
