Intenţia de defrişare a 13 hectare din pădurea Stejaru revine pe agenda Agenţiei pentru Protecţia Mediului Brăila, după ce grupul de interese care vrea să facă acest lucru, reprezentat de brăileanul Gheorghe Periverzov, a obţinut o hotărâre definitivă a Curţii de Apel Galaţi. Prin respectiva hotărâre, instanţa obligă APM Brăila să reia procedura de analiză a raportului de mediu aferent proiectului "Construirea ansamblului social-sportiv Dunărea" şi să ia o decizie privind emiterea avizului de mediu. "Vom respecta decizia instanţei. Deja i-am trimis o adresă beneficiarului de proiect, invitându-l să facă demersuri pentru reluarea procedurii. Nu trebuie să se înţeleagă, însă, că instanţa ne obligă să dăm avizul de mediu în orice condiţii. Urmăm procedura legală, prin care dezbatem şi analizăm raportul de mediu depus pe marginea acestui proiect, iar avizul se va acorda dacă se întrunesc condiţiile legale", ne-a declarat Ciprian Cuzmin, directorul APM Brăila.
Reamintim că, în 2011, un grup de brăileni format din Valentin Chisoceanu, George Iurov, Elena Iurov, Costel Guruianu, Otilia Niţă, Leonard Mîrza, Laurenţia Mîrza, Cristian Niţă, Cristian Mîrza, Alexandra Periverzof, Virgil Voiu, Gina Chisoceanu, Ionel Stănilă, Gabriela Stănilă, Mihai Periverzof şi-a exprimat intenţia de a defrişa o porţiune de 13 hectare din pădurea Stejaru, aflată la marginea municipiului Brăila, pentru a construi acolo un aşa-numit Ansamblu Social Sportiv "Dunărea". De remarcat că, deşi la prima vedere nu este vorba de nume cunoscute opiniei publice brăilene, printre iniţiatorii proiectului se află şi rude ale unor politicieni sau funcţionari influenţi. Astfel, Elena Iurov este sora actualului viceprimar Alexandru Dănăilă, iar Otilia Niţă este sora lui Mircea Fudulaiche, fost secretar general al Primăriei Brăila şi fost subprefect al judeţului. Grupul de investitori a mandatat să-i reprezinte interesele pe afaceristul Gheorghe Periverzof, acelaşi care i-a reprezentat în tratativele cu Primăria Brăila şi pe moştenitorii unui corp de clădire al Teatrului "Maria Filotti". În 2011, Periverzof a început demersurile pentru scoaterea celor 13 ha din fondul forestier în vederea construirii unor facilităţi sportive şi clădiri.
Un an mai târziu, în vara lui 2012, el susţinea că a obţinut toate avizele necesare, mai puţin avizul de mediu, din partea APM Brăila. Autorităţile de mediu brăilene explicau, însă, că nu pot acorda acest aviz atât timp cât investitorii nu respectă anumite cerinţe legale. Printre aspectele necorespunzătoare din raportul de mediu întocmit de investitori era şi faptul că nu se preciza exact cum anume intenţionează să compenseze defrişările făcute în Pădurea Stejaru, în condiţiile în care legislaţia în vigoare prevede că intervenţiile efectuate într-un trup de pădure să fie compensate prin împădurirea unei suprafeţe de trei ori mai mare decât cea defrişată şi de cinci ori mai valoroasă.
Iritaţi că nu li se dă avizul de mediu, investitorii au dat în judecată, în martie 2013, Agenţia de Protecţie a Mediului Brăila. Câteva luni mai târziu, Tribunalul Brăila emitea o hotărâre prin care obliga pârâta să elibereze avizele de mediu aferente proiectului "Construire ansamblu social sportiv Dunărea". Considerând că un aviz de mediu nu poate fi eliberat decât dacă se întrunesc condiţiile legale şi nu ca urmare a unei decizii judecătoreşti, APM a făcut recurs, dosarul fiind preluat de Curtea de Apel Galaţi, Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal. În data de 28 ianuarie 2015, Curtea de Apel Galaţi a emis o decizie privind "obligarea APM Brăila la trecerea în următoarea etapă de reglementare a Planului Urbanistic Zonal - Construire ansamblu social sportiv Dunărea - (analiza calităţii raportului de mediu)". Curtea a decis că hotărârea se pune în executare în termen de 30 de zile de la pronunţare, în baza Legii Contenciosului Administrativ. Conducerea APM Brăila susţine, însă, că instituţia a primit abia în data de 12 martie 2015 Comunicarea Hotărârii definitive nr. 233/2015 a Curţii de Apel Galaţi, documentul fiind semnat doar de un grefier.
Ce urmează
Purtătorul de cuvânt al APM Brăila, Dumitru Bâja, ne-a informat că, în conformitate cu hotărârea instanţei, în perioada următoare se va parcurge etapa de analiză a raportului de mediu. "Aceasta va consta în organizarea de către titular a dezbaterii publice, la care publicul interesat poate participa şi formula observaţii şi comentarii, la care titularul proiectului trebuie să formuleze răspunsuri. Data şi ora dezbaterii se vor stabili de comun acord cu APM Brăila, care va conduce şedinţa şi va asigura secretariatul. Analiza raportului de mediu se va face în cadrul Comitetului Special Constituit Brăila, din care fac parte reprezentanţi ai instituţiilor publice (Consiliul Judeţean, Direcţia de Sănătate, Direcţia Silvică etc.), comitet cu rol consultativ. Conform hotărârii Curţii de Apel, APM Brăila nu mai poate solicita titularului o altă variantă de plan, chiar dacă impactul preconizat asupra mediului este negativ, putând solicita doar completarea raportului de mediu cu aspecte suplimentare. Va urma luarea de către APM Brăila a deciziei privind emiterea avizului de mediu", ne-a informat purtătorul de cuvânt al instituţiei de mediu brăilene.
Contactat de un reporter "Obiectiv", Gheorghe Periverzof, reprezentantul grupului de interese care vrea să constuiască în pădurea Stejaru, a declarat că deocamdată nu s-a hotărât dacă va mai solicita avizul de mediu de la APM. "Au trecut deja trei ani de când ne căutăm dreptatea prin tribunale. Deocamdată nu ştiu cum o să procedez, poate că mă retrag, poate că merg mai departe", a spus Gheorghe Periverzof. Acesta ne-a solicitat să nu îl mai contactăm pentru a-i solicita declaraţii, acuzând ziarul "Obiectiv" că s-a situat în tabăra celor care au făcut tot posibilul să împiedice investiţia din pădurea Stejaru. Reamintim, însă, că opinia publică brăileană, în frunte cu mai multe ONG-uri de mediu precum "EcoAlpex024", "Arin" sau "Green" s-au opus vehement defrişărilor făcute în pădurea Stejaru, solicitându-le celor care vor să construiască "ansambluri social-sportive" să îşi găsească alte locaţii pentru acest lucru şi să lase copacii în pace, deoarece municipiul Brăila este deja deficitar la capitolul spaţiu verde pe cap de locuitor.
