• curtea inspectoratului a fost plină de copii de grădiniţă, şcolari şi liceeni curioşi să afle tainele meseriei de jandarm • evenimentul a avut şi momente de “acţiune”: exerciţii demonstrative de intervenţie profesională şi de autoapărare, prezentate de instructorii sportivi de arte marţiale din cadrul Jandarmeriei Brăila
Sărbătoare mare la Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Brăila. Miercuri, Jandarmeria Română a împlinit 169 de ani de la înfiinţare, ocazie cu care a fost organizată Ziua Porţilor Deschise. Sute de copii de toate vârstele au fost prezenţi la eveniment, unul mai curios ca altul să se urce în autospeciale, să vorbească la staţie ori să pornească sirenele. În jurul orei 11.30, cei prezenţi au fost invitaţi să urmească tehnici de autoapărare, dar şi un exerciţiu demonstrativ de intervenţie profesională.
Luptătorii antitero au simulat diferite situaţii de atac şi modul în care victima îşi poate salva viaţa dacă agresorul este înarmat cu un cuţit sau cu un pistol. Alţi doi lucrători au oferit un spectacol incendiar, la propriu. Aceştia au spart cu mâinile goale mai multe plăci din BCA care ardeau. Apoi, a urmat un exerciţiu în care au fost folosite pistoale-mitralieră cu gloanţe de manevră. Scenariul a fost următorul: o patrulă a Jandarmeriei a intervenit pentru aplanarea unui conflict între doi indivizi, moment în care alţi doi necunoscuţi au deschis focul asupra oamenilor în uniformă. La scurt timp, şi-au făcut apariţia mai mulţi jandarmi cu cagulă, înarmaţi, iar după un schimb de focuri, indivizii au fost prinşi, încătuşaţi şi luaţi cu duba.
La final, copiii au aplaudat reprezentaţia jandarmilor şi le-au urat “La mulţi ani!”.
Ca un scurt istoric al autorităţii publice, Jandarmeria Română a luat fiinţă pe 3 aprilie 1850 când, printr-un ofis domnesc, domnitorul Grigore Alexandru Ghica a aprobat hotărârea Divanului obstesc, semnând “Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi”. Prin această lege, s-a dat statut juridic armei Jandarmeriei şi i s-au stabilit principiile de organizare şi funcţionare. Ca urmare, legea prevedea că Regimentul de jandarmi din Moldova se împarte în două subdiviziuni, fiecare având zona de responsabilitate formată din câte şase ţinuturi (judeţe). La fiecare ţinut era repartizată câte o companie de jandarmi, la care se adăuga cât o companie la Isprăvnicia Iaşului şi la Poliţia Capitalei (Iaşi). În total, 14 companii de jandarmi. Totodată, în această lege i se stabilea Jandarmeriei următoarele misiuni: privegherea siguranţei publice, ţinerea unei bune orânduieli şi ducerea la îndeplinire a legilor. În perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Jandarmeria a fost supusă unui amplu proces de modernizare, ca de altfel toate instituţiile statului naţional modern român.
Astăzi, Jandarmeria Română are atribuţii în segmentul ordinii şi siguranţei publice, al pazei obiectivelor şi transporturilor, misiuni în situaţii de urgenţă şi de intervenţie antiteroristă.
