* județul Brăila este penultimul pe țară la suprafețe împădurite, iar lipsa pădurilor și a perdelelor forestiere începe să se simtă tot mai puternic, în contextul actualelor schimbări climatice, cu veri tot mai caniculare și ierni în care nu mai ninge cum ningea odinioară * pădurile combat fenomenul de deșertificare, regenerează solul, ajută la ameliorarea fenomenelor meteo extreme - secetă, vânt, viscole, fluctuații mari ale temperaturilor * solurile degradate, improprii agriculturii, ar putea fi plantate cu copaci, pentru a crește suprafețele împădurite din județ, cu toate beneficiile ce decurg de aici * problema este, însă, că, din cauza eternei birocrații, nimeni nu mai știe exact câte terenuri degradate mai avem în județ, unde se află acestea și cine le deține
Cu doar 23.051 hectare fond forestier, județul Brăila stă foarte prost când vine vorba despre suprafețe împădurite, ocupând penultimul loc pe țară la acest capitol. O soluție pentru schimbarea situației ar fi înființarea de noi păduri pe terenuri degradate, improprii agriculturii. "Împădurirea terenurilor inapte înfințării altor culturi reprezintă una din principalele preocupări ale instituției noastre datorită procesului continuu de aridizare a terenurilor agricole. Acțiunea de identificare și constituire a perimetrelor de ameliorare a terenurilor degradate trebuie continuată deoarece, pentru terenurile care și-au pierdut capacitatea de producție agricolă, pădurea este o soluție de stopare a degradării și redării în circuitul productiv de masă lemnoasă", ne declara, la finele anului trecut, directorul Direcției Silvice Brăila, ing. Vasile Dumitrașc. Problema este că, la ora actuală, nimeni nu prea știe exact cât teren degradat mai avem pe raza județului și cam pe unde este situat acesta. Iar fără aceste informații nu se poate demara nicio acțiune concretă de împădurire!
În fapt, în județul Brăila nu s-au mai făcut de aproape 15 ani împăduriri pe terenuri degradate. Ultimele acțiuni de acest gen au fost prin 2007 - 2008, când Direcția Silvică a preluat în administrare 1.139,30 hectare de terenuri degradate situate în zona localităților Făurei, Mircea Vodă și Batogu. Au fost înființate, astfel, trei pâlcuri de pădure noi, fiecare pe câteva sute de hectare. Anterior, în anul 2000, a fost demarată o reconstrucție ecologică pe 2.169 ha, în Insula Mică a Brăilei, iar în 2002 au fost preluate în vederea împăduririi un total de 490,46 ha, în perimetrele Dropia - Însurăței, Chiciul Orbului și Tichilești. Astfel, din 2000 până în 2008, suprafața împădurită a județului a crescut cu aproape 4.000 de hectare, în cadrul acestor proiecte de introducere în circuitul silvic a unor terenuri degradate, improprii agriculturii. Lucrările de reconstrucție ecologică prin împădurire s-au decontat din fondurile proprii ale Romsilva cât și prin alocări bugetare din Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică, iar în total aceste proiecte au costat 35.377.621 lei, plus TVA. Beneficiile au fost evidente. Potrivit directorului Direcției Silvice Brăila, Vasile Dumitrașc, la ora actuală pâlcurile respective de pădure au ajuns la stadiul de „închidere a masivului”, adică arborii s-au dezvoltat suficient de mult încât să pună stăpânire pe sol, cu toți factorii pozitivi care decurg de aici: ameliorarea fenomenelor meteo extreme (secetă, vânt, viscole, fluctuații mari ale temperaturilor); refacerea echilibrului ecologic în zonă prin creșterea biodiversității și crearea unui habitat optim pentru speciile de vânat; obținerea de masă lemnoasă în zonele deficitare; ameliorarea peisajului local și general; stimularea turismului ecologic etc.
De la Agenția Domeniilor Statului, nicio speranță
Ca să își poată pune amprenta pe mediul înconjurător, pădurea trebuie să se întindă pe măcar 100 de hectare, spun specialiștii Direcției Silvice Brăila. În ultimii ani, însă, nu au mai fost identificate pe raza județului Brăila terenuri degradate aflate în posesia statului care să ocupe suprafețe mari și compacte. Agenția Domeniilor Statului are în proprietate, la Brăila, 58.000 hectare în Insula Mare a Brăilei și 10.000 ha pe terasa județului. Reprezentanții instituției spun că nici în Insulă și nici pe terasă nu sunt identificate, la ora actuală, terenuri degradate care să ocupe mai mult de câteva hectare într-un loc. Ar fi vorba doar despre suprafețe mici, de până în 10 hectare, situate ici și colo, pe care nu s-ar putea înființa un trup de pădure suficient de mare și de compact. Așa stând lucrurile cu terenurile statului, speranța de identificare a unor terenuri degradate pe care s-ar putea face împăduriri rămâne la proprietarii privați sau la administrațiile locale. Cu alte cuvinte, terenuri aflate în evidența Unităților Administrativ Teritoriale (UAT) de pe raza județului. Problema e că, din câte se pare, nu mai există, la ora actuală, o evidență exactă a terenurilor degradate de la nivelul fiecărei UAT.
Nebuloasa statisticilor oficiale
Teoretic, evidența terenurilor neproductive agricol ar trebui întocmită în fiecare an și transmisă Direcției Agricole, de către comisii înființate la nivelul fiecărei comune din județ. Practic, însă, probabil că raportările se fac doar de formă, pentru că nu se mai obosește nimeni să facă muncă de teren, să vadă efectiv situația fiecărei parcele pentru a face o raportare care să concorde cu realitatea din teritoriu. De câțiva ani, din raportările centralizate de Direcția Agricolă de la UAT-urile din județ reiese că avem 8.625 ha terenuri degradate, neproductive agricol. În aceeași statistică a Direcției Agricole, cea mai mare suprafață figurează la nivelul UAT Frecăței, cu 1.108 ha. Numai că, întrebat ce are de gând să facă cu aceste terenuri neproductive agricol, primarul comunei Frecăței, Ionel Bălan, ne-a declarat că, de fapt, pe raza UAT-ului pe care îl conduce ar fi existat de fapt, în mod real, doar circa 80 ha de terenuri degradate, dar între timp s-ar fi făcut împăduriri, astfel că la ora actuală la Frecăței nici vorbă să mai existe peste 1.000 ha de terenuri neproductive agricol. De altfel, primarul Bălan ne-a spus că nu-și explică de unde figurează această surpafață în statisticile oficiale.
Un exemplu similar am întâlnit și la Stăncuța, un alt UAT care ar avea, potrivit statisticilor, 698 ha terenuri degradate. Primarul Nicu Turcu ne-a declarat că în comuna sa sunt de fapt maxim 37-38 ha neproductive agricol, aflate în administrarea a două societăți care dețin suprafețe întinse de orezării. ”Ideea asta, de a planta păduri pe terenuri degradate e foarte bună dar la noi în comună nu mai sunt astfel de terenuri. Primăria, cel puțin, nu are așa ceva. OMV Petrom, cu care noi avem o colaborare mai veche pentru că are sonde pe raza comunei, intenționează să facă împăduriri, au un program la nivel național, și ne-au cerut să le punem teren la dispoziție. Abia am reușit să găsim, de-a lungul unui canal de irigații, o fâșie lată de 6-7 metri, pe care s-ar putea planta copaci. În total, sunt doar vreo 2,4 ha. Dacă aveam alea 698 ha de teren degradat cu care figurăm în statistici, am fi putut să le dăm mai mult celor de la OMV, pentru programul lor de împăduriri, dar așa... dăm și noi cât avem. Cu statistica asta, ce să zic, nu știu de unde or fi apărând datele astea. Probabil au fost băgate la terenuri improprii agriculturii și drumurile din câmp și canalele de irigații, că de-astea avem multe, fiind zonă amenajată pentru orezării”, ne-a spus primarul Turcu, confirmând încă o dată că datele statistice oficiale nu se potrivesc deloc cu situația din teren.
O încercare de reactualizare serioasă a datelor se pare că ar fi fost făcută în luna februarie a anului trecut, când Prefectura Brăila ar fi emis un ordin pentru înființarea unei comisii care să identifice terenurile degradate de la nivelul tuturor UAT-urilor din județ. Din comisie trebuie să facă parte atât reprezentanți ai primăriilor comunale cât și reprezentanți ai Direcției Agricole și Direcției Silvice. Toate datele ar trebui centralizate până pe 15 iunie a.c. Mai sunt așadar doar vreo cinci luni până când situația trebuie să fie gata dar comisiile respective nici măcar nu s-au întrunit, darămite să înceapă treaba. Atât de la Direcția Agricolă cât și de la Direcția Silvică ni s-a spus că încă nu și-au desemnat niciun reprezentant pentru a face parte din respectivele comisii. Asta deși ambele instituții insistă, declarativ, că identificarea cu exactitate a terenurilor degradate este absolut necesară pentru a se putea face acele împăduriri care să ajute la regenerarea solului și la stoparea tendințelor de deșertificare ce încep să își facă apariția în anumite zone din județ, din cauza schimbărilor climatice din ultimii ani!
