Ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” a inițiat o nouă rubrică „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Ca în fiecare an, în perioada sărbătorilor de iarnă, lumea se distrează folosind artificii, petarde, rachete luminoase, devenind ceva normal în peisajul distracțiilor din toată lumea. Aceste produse pirotehnice pot fi procurate de pe internet, sau de la firme specializate în organizarea de evenimente, iar dacă nu sunt manevrate cu atenție, ele pot cauza grave accidente pentru cetățeni și nu numai.
Dacă ne considerăm iubitori de natură trebuie să ne punem mereu întrebarea dacă ceea ce considerăm că ne distrează pe noi, bucură și animalele în aceeași măsură, iar concluzia a fost că aceste materiale pirotehnice cauzează stres și nu numai în rândul acestora.
În urma unor simple căutări pe net, pe paginile magazinelor de specialitate, doar una singură ne atrăgea atenția asupra faptului că petardele pot speria animalele de companie și ne recomanda să le ținem în casă atunci când le lansăm. Câinii sunt animalele de companie cele mai afectate, conform unor studii. În Marea Britanie peste 75% din proprietarii de câini au observat că aceștia au un comportament agitat în timpul lansării artificiilor și petardelor, tremură, latră, se ascund etc. Aceste manifestări reflectă anxietate (36%), frică (48%) și chiar spaimă excesivă (30%), iar în această perioadă numărul câinilor dispăruți se dublează.
Câinii nu sunt singurele animale care suferă de pe urma petardelor și artificiilor, la fel de afectate sunt păsările sălbatice, mamiferele mici și multe alte animale care trăiesc în localități sau în împrejurimi.
Urmare a unor studii de specialitate, pocnitorile, petardele, artificiile au într-adevăr impact negativ și asupra viețuitoarelor sălbatice, în principal datorită zgomotului puternic, imprevizibil și efectelor luminoase. Există și poluare chimică dar nu este încă studiată astfel încât să avem informații disponibile pe care să le prezentăm aici dar, ca și în cazul animalelor de companie, efectele se manifestă prin ingestia și inhalarea particulelor rămase după lansare.
“Pentru ca să înțelegem fenomenul, vă dăm câteva exemple:
- Pe o perioadă de 3 ani consecutivi, în noaptea dintre ani, cercetătorii olandezi au urmărit mișcările păsărilor acvatice din ariile protejate cu ajutorul imaginilor radar. Mii de păsări și-au luat zborul chiar după miezul nopții, rămânând în aer cel puțin 45 de minute, la înălțimi medii de 5 ori mai ridicate decât în mod obișnuit. Chiar dacă studiul nu relatează despre moartea iminentă a păsărilor, concluzionează că stresul, consumul mare de energie și pierderea capacităților de orientare pot reduce șansa de supraviețuire a păsărilor. Totodată, accentuează faptul că impactul negativ al evenimentelor pirotehnice asupra păsărilor cântătoare (în general păsări de talie mică și medie) este, cu siguranță, mult mai ridicat decât în cazul păsărilor de talie mai mare, studiate de ei.
- Cu ocazia celebrării cu artificii a noului an, 70% din gâște și alte păsări acvatice „evadează” de pe lacul din orașul Tata, Ungaria. Distanța parcursă în numai o jumătate de noapte poate să depășească chiar și 100 de kilometri, exemplu dat în primele ore ale anului 2018 de Lilly17, o gârliță mare (Anser albifrons) echipată cu transmițător satelitar. În această noapte, de altfel, peste 9.000 de păsări acvatice au părăsit lacul.
- Un caz extrem s-a produs în 2010 în Beebe, Arkansas, SUA, unde aproximativ 5.000 de păsări au picat moarte din cer, pe o suprafață de numai 2.6 km2. Analizele au dovedit că decesul în masă al păsărilor s-a datorat coliziunii cu diferite obiecte, imediat după lansarea câtorva artificii profesionale cu ocazia sosirii Anului Nou.
Și massmedia relatează întâmplări similare, în Suedia, în Praga, în Roma, unde printre cauzele decesului e specificată și epuizarea din timpul zborului.
Deci reacțiile animalelor sălbatice variază de la creșterea atenției, la creșterea pulsului, stres, anxietate, teamă, evadare, panică, până la rănire și chiar moarte.
Desigur, amploarea impactului depinde de specificul zonei în care se lansează artificiile, de numărul locațiilor unde se folosesc, de distanța dintre puncte și de tipul obiectului pirotehnic folosit, cele profesionale, mult mai zgomotoase, fiind mai nocive și pentru speciile sălbatice. Tocmai din acest motiv atitudinea organizațiilor de mediu vizavi de evenimentele pirotehnice în aer liber este împărțită: unele susțin că nu sunt dăunătoare în cazul în care au loc la distanțe mai mari de zone de interes major pentru faună, altele sunt împotriva acestor evenimente. Măsurile luate de autorități reflectă această poziție și variază de la susținerea spectacolelor pirotehnice profesionale și private în concordanță cu legislația aflată în vigoare, la înlocuirea lor cu spectacole laser și drone, până la interzicerea totală a folosirii artificiilor cu sunet puternic.
Exemple de bune practici continuă să apară. Într-un orășel din Anglia, Bideford, în locul artificiilor s-a apelat la un spectacol laser pentru a proteja aglomerarea de grauri (Sturnus vulgaris), iar în Banff, Canada și în Collechio, Italia se folosesc artificii silențioase în vederea ocrotirii faunei sălbatice. Începând din 2018 fauna unică a insulelor Galapagos beneficiază și de protecția împotriva efectelor nocive ale artificiilor, fiind interzisă folosirea lor în cadrul evenimentelor organizate pentru sărbătorirea trecerii în noul an. Tot din anul 2018, în perioada 1 noiembrie – 28 februarie, edilii orașului Tata au interzis lansarea articolelor pirotehnice cu efecte sonore și luminoase puternice pe toată suprafața orașului, pentru a proteja păsările sălbatice acvatice care iernează pe lacul din oraș. Efectele deciziei au fost surprinzătoare: efectivul de gâște și alte păsări acvatice a crescut în prima zi a anului comparativ cu ziua precedentă, explicația fiind migrația păsărilor de pe lacurile din vecinătate, puternic deranjate de sunetul artificiilor.”
Având în vedere cele relatate mai sus și bazate pe articole și studii de specialitate, considerăm că nu ar fi un efort prea mare din partea noastră dacă am reduce măcar numărul obiectelor pirotehnice lansate cel puțin în noaptea dintre ani, chiar dacă cel mai indicat ar fi să nu le mai folosim, fiind un factor de stres pentru animale dar și un real pericol pentru oameni.
Știm că astfel de spectacole pirotehnice sunt organizate de către municipalități, deci putem să renunțăm să le mai folosim și noi și să mergem să le admirăm în fața primăriilor sau la televizor, astfel vom beneficia în continuare de trilul păsărelelor dar și de animalele de mici dimensiuni, care ne pot încânta cu prezența lor.
Vine noaptea dintre ani și cel puțin noi iubitorii de natură din Brăila putem să facem un efort și să nu cumpărăm și să lansăm petarde și artificii.
Haideți să arătăm că ne pasă de natură, haideți să nu folosim petarde și artificii!
Sursa de informare:
https://www.sor.ro/artificiile-o-bucurie-pentru-noi-un-mare-pericol-pentru-animale/
Alexis Stempien (2015): The evolution of fireworks.
American Society for the Prevention of Cruelty to Animals (2015): Independence Day can be perilous for pets”. ASPCA.
http://www.todayifoundout.com/index.php/2013/10/explosive-history-fireworks/
https://www.americanpyro.com/history-of-fireworks
https://www.dw.com/en/galapagos-bans-fireworks-to-save-wildlife/a-46892050
https://www.galapagos.org/newsroom/fireworks-banned-in-galapagos/
https://www.insider.com/hundreds-of-dead-birds-in-rome-after-new-years-fireworks-2021-1
Jaska, P. et al (2020): Influence of fireworks on birds. Nature Conservation: 34-38
Karolewski, K. et al (2014): New Year’s Eve fireworks impact on the number of magpies on the roosting place. International Studies on Sparrows 3: 27-29
MME (2019): A szilveszteri tűzijátékozás betiltásának köszönhetően Tata idén a Vadludak városa maradhatott!
Musicz, L. N. (2021): A Tatai Öreg-tó Ramsari-terület vadlúd állományának komplex vizsgálata. Doktori értekezés, Soproni Egyetem, 152 pp.
Rodewald, A. et al (2014): Influence of Fireworks on Zoo Animals: Studing different Species at the Zoopark Erfurt during the Classic Nights. International Zoo News 61(4): 264-271
Rodewald, A.; Gansloßer, U. & Kölpin, T. (2014): Influence of fireworks on zoo animals: Studying different species at the zoopark erfurt during the classic nights”, International Zoo News, 61, pp. 264-271.
Schiavini, A. (2015): Efecto de los espectáculos de fuegos artificiales
en la avifauna de la Reserva Natural Urbana Bahía Encerrada. Ushuaia: Centro Austral de Investigaciones Científicas
Shamoun-Barens, J. et al (2011): Birds flee en mass from New Year’s Eve fireworks. Behvioural Ecology 22 (6): 1173-1177 https://doi.org/10.1093/beheco/arr102
Stickroth, H. (2019): Effects of Fireworks on Birds - A critical Overview
