Ieri, Curtea de Apel Galati a solutionat litigiul dintre Curtea de Conturi Braila, Grupul Scolar "Ana Aslan" si Liceul Pedagogic in favoarea celor doua scoli.
Diferendele dintre Curtea de Conturi si cele doua institutii s-au declansat in urma unor controale efectuate de Curtea de Conturi. In raportul de control se imputa directorilor faptul ca nu au retinut si nu au virat cota de CAS aferenta orelor suplimentare efectuate de cadrele didactice, adica o cota de 9,5% ce revenea profesorilor si 24,5% ce reveneau angajatorului, adica Primariei. Responsabili pentru aceste pagube au fost considerati directorii si contabilii sefi ai institutiilor, cei care au semnat statele de plata.
Desi la inceput a fost solicitat ajutorul sindicatului si al Inspectoratului Scolar, unde se efectuase acelasi control si nu se imputase nimic desi nici acolo nu se virase CAS-ul, aceste institutii nu s-au implicat, pentru ca, s-a motivat atunci, actiunea era indreptata asupra persoanelor fizice, nu asupra scolilor. Ca urmare, pe cheltuiala proprie, directorii si contabilii de la cele doua institutii au angajat avocati si specialisti care sa demonstreze ca au actionat legal. Dupa citeva luni, in rezolvarea problemei s-a implicat si Sindicatul Invatamint Braila, argumentind cu faptul ca cei implicati erau membri de sindicat. Mai mult, desi cauza era pe rol, Curtea de Conturi Braila a continuat sa controleze scolile dupa aceleasi principii, desi initial spusesera ca vor suspenda controalele pina la lamurirea problemei. Astfel, dupa un an de la inceputul primului proces, erau implicate in procese 11 centre bugetare. Curtea de Conturi argumenta, in primavara lui 2004, ca, desi profesorii aveau mai putin de zece ore suplimentare, pentru ele trebuia intocmit contract de munca si platit CAS. "Nici la vremea cind inca se mai lucra pe conventii in invatamint, la Braila, aceste acte nu erau incheiate, la fel cum nici acum nu au fost incheiate contracte cu timp partial pentru cadrele platite cu ora. In conditiile noului cadru legislativ creat prin aplicarea Codului Muncii, se invoca faptul ca foarte multe cadre didactice nu au minimul de 10 ore pe saptamina pentru a putea incheia contracte cu timp partial, ci doar 4 ore. Acest argument nu sta in picioare pentru ca, asa cum este cunoscut, contractul individual de munca al unui profesor prevede 170 de ore de lucru lunar, din care, in functie de vechime, circa 70 de ore sint alocate predarii la clase, diferenta reprezentind ore de pregatire aferente normei didactice. Astfel, unei ore destinata predarii la clasa ii corespund 2,36 ore de pregatire, timp normat conform contractului individual de munca. Asadar, daca aplicam acest coeficient celor 4 ore la care fac referire cadrele didactice, vom vedea ca situatia este alta", spunea atunci directorul general al Curtii de Conturi Braila, Sergiu Mainea. Mai mult, reprezentantul Curtii de Conturi sustinea ca Braila este singurul judet din tara unde existau aceste ilegalitati.
"Am avut de suferit ca imagine. Dupa atitia ani de munca am fost tiriti prin tribunale"
Acum, dupa aproape un an si jumatate de judecata, s-a dovedit ca in rapoartele Curtii de Conturi nu s-a luat decizia corecta si ca in nici un alt judet, desi nu s-au oprit si virat aceste sume corespunzatoare orelor suplimentare, Curtea de Conturi nu a gasit nimic gresit. In acest sens, presedintele Sindicatului Invatamint Braila, Valeriu Partene, a dat ca exemplu judetele Hunedoara, Olt, Teleorman sau Iasi. "Un capitol stresant din activitatea noastra s-a incheiat ieri, un proces absurd intentat insitutiilor de invatamint. Invatamintul este singurul domeniu in care se practica plata cu ora si nu are la baza un contract de munca. Este un act administrativ pe care directorul il ia atunci cind este nevoie. Aceste sume nu se iau in calcul la pensie, la concediul de odihna, nici la alte drepturi, este o plata in afara contractului de munca si nu trebuie platit CAS. Curtea de Conturi s-a incapatinat si a calcat peste lege. Pledoaria finala de ieri, de la Curtea de Apel Galati, a fost stralucit sustinuta de avocatul Emanuel Gherghinoiu, avocat in baroul Bucuresti. De asemenea, am pledat si eu si am reusit sa scoatem adevarul la lumina", a explicat Presedintele SIB, Valeriu Partene.
Pentru trei centre bugetare, pentru 10 luni, s-au imputat 2 miliarde de lei. Daca la aceste sume se adauga alte zece luni din 2005 se ajunge la sume astronomice si se puteau crea situatii foarte delicate: presiunea sociala ar fi crescut foarte mult datorita nemultumirilor profesorilor, iar acest caz unic se putea extinde la nivelul intregii tari. S-ar fi putut ajunge la situatia in care nimeni nu ar mai fi luat ore suplimentare. Pe linga cele doua scoli mentionate, in aceeasi situatie au mai fost Grupul Scolar "Edmond Nicolau" si alte unitati din mediul rural precum: Stancuta, Tudor Vladimirescu, Viziru sau Baraganu, a mai spus presedintele SIB.
Cei mai afectati directori de aceasta situatie, Gina Miron de la "Ana Aslan" si Constantin Gherghinoiu de la Pedagogic, primii luati in colimatorul Curtii de Conturi, s-au declarat usurati ieri ca s-a terminat totul. "Nici nu ma pot bucura acum, dupa atita stres. Eram sigura ca vom avea cistig de cauza, pentru ca expertiza pe care am realizat-o si platit-o noi ca persoane fizice a aratat clar ca nu se datoreaza nici o suma. Am avut insa de suferit ca imagine. Dupa atitia ani de munca am fost tiriti prin tribunale. Acum sint linistita ca adevarul a iesit la iveala. Daca e cineva vinovat de aceasta situatie nu aici ar fi trebuit cautat, ci mai sus", a explicat directorul de la "Ana Aslan", prof. Gina Miron. Prof. Constantin Gherghinoiu, directorul Liceului Pedagogic a spus ca nici nu se mai astepta la o solutie favorabila daca se gindea la modul in care merg lucrurile in Romania. "La inceput am fost lasati singuri in fata acestui monstru care a inventat aceasta vina. Mai tirziu am fost ajutati, insa a fost stresant daca ma gindesc la faptul ca numai penalitatile, pe care trebuia sa le platesc eu erau aproape 600 de milioane de lei", a explicat si prof. Constantin Gherghinoiu.
Un punct de vedere oficial al Curtii de Conturi nu am putut obtine ieri, pina la inchiderea editiei. Vom reveni in numerele urmatoare cu aceasta declaratie.
Diferendele dintre Curtea de Conturi si cele doua institutii s-au declansat in urma unor controale efectuate de Curtea de Conturi. In raportul de control se imputa directorilor faptul ca nu au retinut si nu au virat cota de CAS aferenta orelor suplimentare efectuate de cadrele didactice, adica o cota de 9,5% ce revenea profesorilor si 24,5% ce reveneau angajatorului, adica Primariei. Responsabili pentru aceste pagube au fost considerati directorii si contabilii sefi ai institutiilor, cei care au semnat statele de plata.
Desi la inceput a fost solicitat ajutorul sindicatului si al Inspectoratului Scolar, unde se efectuase acelasi control si nu se imputase nimic desi nici acolo nu se virase CAS-ul, aceste institutii nu s-au implicat, pentru ca, s-a motivat atunci, actiunea era indreptata asupra persoanelor fizice, nu asupra scolilor. Ca urmare, pe cheltuiala proprie, directorii si contabilii de la cele doua institutii au angajat avocati si specialisti care sa demonstreze ca au actionat legal. Dupa citeva luni, in rezolvarea problemei s-a implicat si Sindicatul Invatamint Braila, argumentind cu faptul ca cei implicati erau membri de sindicat. Mai mult, desi cauza era pe rol, Curtea de Conturi Braila a continuat sa controleze scolile dupa aceleasi principii, desi initial spusesera ca vor suspenda controalele pina la lamurirea problemei. Astfel, dupa un an de la inceputul primului proces, erau implicate in procese 11 centre bugetare. Curtea de Conturi argumenta, in primavara lui 2004, ca, desi profesorii aveau mai putin de zece ore suplimentare, pentru ele trebuia intocmit contract de munca si platit CAS. "Nici la vremea cind inca se mai lucra pe conventii in invatamint, la Braila, aceste acte nu erau incheiate, la fel cum nici acum nu au fost incheiate contracte cu timp partial pentru cadrele platite cu ora. In conditiile noului cadru legislativ creat prin aplicarea Codului Muncii, se invoca faptul ca foarte multe cadre didactice nu au minimul de 10 ore pe saptamina pentru a putea incheia contracte cu timp partial, ci doar 4 ore. Acest argument nu sta in picioare pentru ca, asa cum este cunoscut, contractul individual de munca al unui profesor prevede 170 de ore de lucru lunar, din care, in functie de vechime, circa 70 de ore sint alocate predarii la clase, diferenta reprezentind ore de pregatire aferente normei didactice. Astfel, unei ore destinata predarii la clasa ii corespund 2,36 ore de pregatire, timp normat conform contractului individual de munca. Asadar, daca aplicam acest coeficient celor 4 ore la care fac referire cadrele didactice, vom vedea ca situatia este alta", spunea atunci directorul general al Curtii de Conturi Braila, Sergiu Mainea. Mai mult, reprezentantul Curtii de Conturi sustinea ca Braila este singurul judet din tara unde existau aceste ilegalitati.
"Am avut de suferit ca imagine. Dupa atitia ani de munca am fost tiriti prin tribunale"
Acum, dupa aproape un an si jumatate de judecata, s-a dovedit ca in rapoartele Curtii de Conturi nu s-a luat decizia corecta si ca in nici un alt judet, desi nu s-au oprit si virat aceste sume corespunzatoare orelor suplimentare, Curtea de Conturi nu a gasit nimic gresit. In acest sens, presedintele Sindicatului Invatamint Braila, Valeriu Partene, a dat ca exemplu judetele Hunedoara, Olt, Teleorman sau Iasi. "Un capitol stresant din activitatea noastra s-a incheiat ieri, un proces absurd intentat insitutiilor de invatamint. Invatamintul este singurul domeniu in care se practica plata cu ora si nu are la baza un contract de munca. Este un act administrativ pe care directorul il ia atunci cind este nevoie. Aceste sume nu se iau in calcul la pensie, la concediul de odihna, nici la alte drepturi, este o plata in afara contractului de munca si nu trebuie platit CAS. Curtea de Conturi s-a incapatinat si a calcat peste lege. Pledoaria finala de ieri, de la Curtea de Apel Galati, a fost stralucit sustinuta de avocatul Emanuel Gherghinoiu, avocat in baroul Bucuresti. De asemenea, am pledat si eu si am reusit sa scoatem adevarul la lumina", a explicat Presedintele SIB, Valeriu Partene.
Pentru trei centre bugetare, pentru 10 luni, s-au imputat 2 miliarde de lei. Daca la aceste sume se adauga alte zece luni din 2005 se ajunge la sume astronomice si se puteau crea situatii foarte delicate: presiunea sociala ar fi crescut foarte mult datorita nemultumirilor profesorilor, iar acest caz unic se putea extinde la nivelul intregii tari. S-ar fi putut ajunge la situatia in care nimeni nu ar mai fi luat ore suplimentare. Pe linga cele doua scoli mentionate, in aceeasi situatie au mai fost Grupul Scolar "Edmond Nicolau" si alte unitati din mediul rural precum: Stancuta, Tudor Vladimirescu, Viziru sau Baraganu, a mai spus presedintele SIB.
Cei mai afectati directori de aceasta situatie, Gina Miron de la "Ana Aslan" si Constantin Gherghinoiu de la Pedagogic, primii luati in colimatorul Curtii de Conturi, s-au declarat usurati ieri ca s-a terminat totul. "Nici nu ma pot bucura acum, dupa atita stres. Eram sigura ca vom avea cistig de cauza, pentru ca expertiza pe care am realizat-o si platit-o noi ca persoane fizice a aratat clar ca nu se datoreaza nici o suma. Am avut insa de suferit ca imagine. Dupa atitia ani de munca am fost tiriti prin tribunale. Acum sint linistita ca adevarul a iesit la iveala. Daca e cineva vinovat de aceasta situatie nu aici ar fi trebuit cautat, ci mai sus", a explicat directorul de la "Ana Aslan", prof. Gina Miron. Prof. Constantin Gherghinoiu, directorul Liceului Pedagogic a spus ca nici nu se mai astepta la o solutie favorabila daca se gindea la modul in care merg lucrurile in Romania. "La inceput am fost lasati singuri in fata acestui monstru care a inventat aceasta vina. Mai tirziu am fost ajutati, insa a fost stresant daca ma gindesc la faptul ca numai penalitatile, pe care trebuia sa le platesc eu erau aproape 600 de milioane de lei", a explicat si prof. Constantin Gherghinoiu.
Un punct de vedere oficial al Curtii de Conturi nu am putut obtine ieri, pina la inchiderea editiei. Vom reveni in numerele urmatoare cu aceasta declaratie.
