La doar citeva luni de la lansarea oficiala a Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR), Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) a declarat operabile inca doua masuri. Concret, in perioada 18 septembrie - 30 octombrie este deschisa prima sesiune de cereri de proiecte pentru Masura 3.1.2. - "Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi" si Masura 3.1.3. - "Incurajarea activitatilor turistice". Pentru Masura 3.1.2., fondurile alocate sint in cuantum de 95,85 milioane euro, iar pentru 3.1.3, de 108,84 milioane euro. Suma maxima pe proiect este de 200.000 euro. Depunerea proiectelor se va face la sediile Oficiilor Judetene de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (OJPDRP), solicitantul finantarii fiind obligat sa indeplineasca cerintele de conformitate si eligibilitate stabilite prin Ghidul Solicitantului.
Ghid complet de pus "bete in roate"
Tipic romanesc insa. De parca banii alocati ar fi scosi cu forta din buzunarul cuiva sau am fi penalizati daca ii consumam, cei care au intocmit ghidurile par sa fi avut un singur scop: sa puna cit mai multe "bete in roate", astfel incit sa se cheltuie cit mai putini bani, de cit mai putine persoane. Mai precis, nici nu a fost bine deschisa oficial prima sesiune de depunere de proiecte, ca la sediul redactiei noastre au si aparut primele sesizari. Ele se refera la Masura 3.1.3 - "Incurajarea activitatilor turistice". Concret, din primele trei proiecte realizate pe aceasta masura, doua nu au cum sa primeasca finantare, aceasta in ciuda faptului ca investitorii au cheltuit deja sume impresionante, de ordinul sutelor de milioane de lei vechi, pentru obtinerea avizelor si aprobarilor. In opinia consultantilor care au lucrat aceste proiecte, in ghid sint mai multe neconcordante care vor diminua mult fondurile atrase la nivelul judetului nostru. In primul rind, spun ei, multe chestii punctuale au fost stabilite fara nici o consultare a factorilor locali, sint multe inadvertente, anomalii. "Ghidul solicitantului este baza finantarii, “biblia” dupa care lucreaza consultantul. La Masura 3.1.3, in ghid, la investitii eligibile sint enumerate o serie de tipuri de constructii ce pot fi finantate prin program. Alegi tipul care consideri ca ti se potriveste, dar cind mergi in lista codurilor CAEN, nu mai regasesti acea pozitie, ca de exemplu campingurile. In plus, din toate cele 40 de comune ale judetului, una, Chiscaniul, nu apare in anexa. Iar lucrul acesta abia acum s-a aflat. E o intreaga nebunie. Am lucrat dupa un document care, in final, s-a dovedit ca a fost modificat pe capete. In plus, cred eu, Braila este dezavantajata la punctajul acordat localitatilor", a explicat Mara Enciu, administratorul firmei de consultanta "Emarcons".
Chiscaniul, o oaza turistica la fel de dezvoltata ca si Branul!
Va doriti un week-end de neuitat, nimic mai simplu! La doar citiva kilometri de municipiul Braila, comuna Chiscani dispune de tot ceea ce este nevoie pentru a va rasfata si a va ajuta sa petreceti timpul liber intr-un cadru natural, in cel mai placut mod. Pescuit, vinatoare, plaja, o plimbare cu vaporasul pe Dunare sau pur si simplu citeva ore de agrement, intr-o pensiune agroturistica, la Chiscani toate acestea sint posibile, la preturi accesibile. Nu stiati? Ei, bine, nici noi nu stiam. Nu stiau nici macar localnicii. Au aflat insa, atunci cind au incercat sa acceseze fondurile de dezvoltare rurala destinate activitatilor din turism. Ce au aflat? Ca singura comuna braileana in care sint atit de multe unitati de primire turisti (vile, bungalowuri, cabane, campinguri, popasuri, sate de vacanta, pensiuni turistice si agroturistice) incit nu se mai justifica alocarea de fonduri europene pentru constructia unora noi, este Chiscaniul. Asa ca autoritatile au spus stop. Daca vor, sa si le modernizeze pe alea care sint!
Vorbind serios, Chiscaniul este singura comuna braileana care figureaza in Anexa 9, a Ghidului solicitantului de la Masura 3.1.3, respectiv lista comunelor din Romania dezvoltate din punct de vedere turistic in care este permisa numai modernizarea si extinderea structurilor deja existente. Pe aceasta lista, Chiscani apare alaturi de alte 30 de localitati din intreaga tara, precum Bran si Moeciu din judetul Brasov, Costinesti - Constanta, Snagov - Ilfov, Ocna Sugatag - Maramures, Baltatesti - Neamt, Voineasa - Vilcea sau Soveja - Vrancea.
Frecatei - Marasu, 3 la 1
Restul comunelor brailene, 39, se regasesc in Anexa 10, respectiv lista comunelor cu punctajul acordat in functie de potentialul turistic. Culmea, in aceasta anexa, Gropeni, Tichilesti, Tufesti, Stancuta, Bertestii de Jos, comune riverane Dunarii si, in realitate, cu o oferta turistica asemanatoare cu Chiscaniul primesc punctaj maxim pentru judetul nostru (4, fata de 10 punctajul maxim la nivel national). De asemenea, din judet, tot cu 4 puncte au mai fost cotate comunele Maxineni, Visani si Movila Miresii, iar cu 3: Racovita, Gradistea, Mircea Voda si Frecatei. Marasu, in schimb, desi foarte apropiat ca oferta de Frecatei (turism specializat pentru vinatoare, pescuit, etc), nu a primit decit un punct, cu alte cuvinte este considerat cu potential turistic egal cu cel al unor comune precum : Rosiori, Ciocile, Salcia Tudor, Scortaru, uitate in pustietatea Baraganului.
De ce s-a ajuns in aceasta situatie? Nici autoritatile locale nici cele judetene nu prea stiu, singura explicatie plauzibila din partea lor fiind existenta, pe raza teritorial-administrativa a comunei Chiscani, a Statiunii Lacu Sarat. De fapt, in ghid, statiunea este trecuta pe o lista speciala, respectiv Anexa 11 - lista unitatilor medico-balneare si de recuperare neeligibile din spatiul rural, adica in care nu sint permise finantari prin Masura 3.1.3. Pe aceasta lista, Lacu Sarat apare de doua ori. La pozitia a 4-a, prin Societatea Comerciala de Tratament si Recuperare a Capacitatii de Munca TBRCM SA Bucuresti (Hotel "Perla") si la pozitia a 14-a, Societatea Comerciala de Turism Balnear si de Recuperare UNITA TURISM HOLDING SA Timisoara - Sucursala "Traian" Braila. Alaturind toate aceste criterii de eligibilitate, rezulta clar ca dezvoltarea turistica este practic imposibila in comuna Chiscani, cu exceptia statiunii, mai putin amplasamentele mai sus mentionate.
"Chiscani este exclus complet de la finantare"
"Eu nu mai inteleg nimic. Cine, cum a realizat aceste manuale? Cu cine s-au consultat? Pierdem atitia bani si vrem si noi o explicatie. Chiscani este exclus complet de la finantare pentru ca investitii noi nu se pot realiza, iar de extindere sau modernizare nu e cazul pentru ca, practic, pe acest domeniu nu exista nimic in toata comuna. Nici macar in statiune nu stiu ce s-ar putea moderniza pentru ca in afara acelor hoteluri excluse din start si citeva vile ale institutiilor publice - nici ele nu fac obiectul -, nu stiu sa mai existe ceva. Deci, cine sa atraga vreun leut? Si dupa aceea ne plingem ca nu se cheltuiesc banii UE! Sa fim seriosi, nu e in regula cu Lacu Sarat. La acest moment, Lacu Sarat apartine de muncipalitate, se stie ca scandalul dintre Primaria Braila si Primaria Chiscani nu este definitivat", a comentat vadit nemultumit unul dintre investitorii interesati sa dezvolte o afacere turistica in satul Varsatura.
Nu doar investitorii braileni sint nemultumiti, Anexa 10, respectiv lista comunelor cu punctajul acordat in functie de potentialul turistic al zonei, a stirnit nemultumiri si in alte judete. In Tulcea de exemplu, unde oferta turistica este unica in Europa, si ne referim la Delta Dunarii, punctajul maxim acordat este de 6 puncte. De asemenea, un alt loc familiar brailenilor, localitatea Lepsa din judetul Vrancea, cunoscuta si ca "Perla Vrancei" sau "Mica Elvetie" beneficiaza doar de 4 puncte. In schimb, localitati al caror nume nu spun mai nimic publicului larg si despre care mare lucru nici macar pe internet nu am gasit, beneficiaza de cite 9, 10 puncte. Concuzia consultantilor, anexele, grilele, multe din conditiile de eligibilitate par a fi concepute de neprofesionisti, pe genunchi parca, cu multe inadvertente "comise" fie din prostie, fie din rea credinta, fie pur si simplu din diferite interese.
"Eu nu inteleg de unde atita pasiune cu turismul la Braila"
Ca si cum nu ar fi fost suficienta lipsa de interes a autoritatilor centrale, nici factorii locali de decizie, cei care prin prisma pozitiilor pe care le ocupa ar putea solicita o revizuire a anexelor, punctajelor sau conditiilor de eligibilitate, nu pun mare pret pe aceasta oportunitate de revigorare a unor zone. Ba, mai mult, unii nici macar nu inteleg de ce atita tevatura pentru o chestie fara fundament. "Pina la urma, eu nu inteleg de unde atita pasiune cu turismul la Braila. La Braila, turism nu se poate face decit in Insula Mica, iar deocamdata ea nu e deschisa pentru asa ceva. Ar trebui sa se intereseze sa faca pe agricultura ceva, pentru ca doar asa se poate dezvolta judetul. Vrem, nu vrem, sintem zona agrara, un judet preponderent agrar, cu spatii intinse. Asta este Braila, asta se poate face aici. Nu sintem o zona propice pentru turism pentru ca nu avem ce arata. Dar agricultura putem face", este pozitia prefectului judetului, Mihaela Marcu.
Legat de situatia de la Chiscani, Marcu a precizat: "Daca Chiscani e prins numai la modernizare, si daca nu are ce moderniza, nu ii ramine decit sa modernizeze in Lacu Sarat. Situatia Lacului Sarat e urmatoarea: pentru ca nu e nici un proces pe rol, ca si asezare e pe teritoriul comunei Chiscani, dar ca act de proprietate e la municipiu. Chiscaniul nu a atacat in instanta municipiul ca sa stabilieasca clar cui apartine. Iar daca Chiscaniul e prins doar la modernizare asta e, nu am facut noi programul si nici propunerile. Si pe noi ne-a deranjat ca nu a fost prins si la construire si nu stim de ce nu e. Daca vor sa construiasca acolo, va trebui sa o faca pe cheltuiala lor".
"S-a rezolvat"
Contactat telefonic, primarul comunei Chiscani, Ion Craciun, s-a aratat un pic deranjat de intrebarile noastre. Nici nu a asteptat bine sa i se explice despre ce e vorba, ca a si raspuns: "S-a rezolvat". Intrebat cum anume s-a rezolvat, acesta ne-a declarat: "Am facut o sedinta de consiliu local in care am dat hotarirea ca Chiscani sa fie comuna in care sa se poata dezvolta turismul si am trimis hotarirea la Minister ca sa fim si noi trecuti pe lista. S-a rezolvat". Cum raspunsul nu a fost prea explicit, reporterii nostri l-au intrebat pe Craciun care este in acest moment statutul statiunii Lacu Sarat, despre care chiar si prefectul spune ca e incert. Numai ca primarul s-a inflamat si de aceasta data: "Ce intrebari sint astea? “Obiectivul” sustine faradelegea, de puneti intrebari din astea? Daca e pe teritoriul comunei Chiscani, e al nostru". Desi i-a fost atrasa atentia ca, practic, CLM Braila are acte pe statiune, Craciun a sarit ca ars: "Da' ce? I-a dat “Obiectivul” acte? Nu stiu ce acte are. Daca e pe teritoriul comunei noastre, e al nostru". Mai departe am dorit sa stim ce alti proprietari sint in Lacu Sarat in afara de "Unita Turism" si TBRCM, care nu pot accesa PNDR, la care raspunsul a fost tot unul expeditiv: "Sint foarte multi proprietari in Lac, care pot accesa programul asta, mai ales daca s-a rezolvat".
"Nu o sa construiasca nimeni hotel de 6 stele la Gropeni"
Reticenta autoritatilor in a acorda sanse de dezvoltare activitatii turistice este insa combatuta de consultanti si investitori. Ei sint constienti ca nu orice localitate din judet are potential turistic, dar sint si zone de exceptie, Insula Mare, Insula Mica, zona riverana Dunarii, lacurile sarate cu veritabile calitati terapeutice. "Eu nu stiu ce e asa de greu de inteles ca putem sa dezvoltam afaceri in turism chiar si intr-un judet ca Braila. De acord, nu o sa vina nimeni din Brasov sa isi faca intreg concediul la Braila, dar putem oferi servicii de turism specializat (vinatoare, pescuit), turism de tranzit (sintem asezati la mijlocul distantei dintre Moldova si mare) sau chiar pentru brailenii nostri, turism de week-end. Braileanul de rind, care nu are bani sa mearga pe Valea Prahovei sau la mare, nu are alternativa. Or asta vor investitorii nostri. Nu o sa construiasca nimeni hotel de 6 stele la Gropeni. Dar din partea autoritatilor e un dezinteres total. Iar consecinta, pierdem bani", a precizat Mara Enciu.
"Nu am fost consultanti la realizarea anexelor"
Surprins oarecum de situatie s-a aratat si directorul OJDRP Braila, Gheorghe Voicu. Despre neconcordanta dintre lista cu investitiile eligibile si Anexa 12, respectiv codurile CAEN, stia, dar despre Chiscani, nu. "Noi primim ghidul solicitantului, il studiem, il discutam, dar e posibil ca in prima faza sa nu descoperim anumite cum le spuneti dvs “anomalii”. Acestea apar, daca e cazul, pe masura ce lucrezi concret pe proiect. Oricum, noi nu am fost consultanti la realizarea anexelor. Ce sa va spun, noi nu avem la nivel local sau regional o strategie pentru turism, nu avem nici filiala ANTREC (Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural din Romania), pentru ca in ceea ce priveste punctajul stiu ca au fost consultati. E si aceasta, poate, o cauza. Anexa 9, lista comunelor dezvoltate din punct de vedere turistic in care este permisa numai modernizarea si extinderea structurilor de primire turistice a fost intocmita in conformitate cu Anexa 5 din HG nr. 852/2008, pentru aprobarea normelor si criteriilor de atestare a statiunilor turistice de interes national sau local. Statiunea Lacu Sarat figureaza pe aceasta lista", a precizat Gheorghe Voicu.
De precizat ca de la lansarea sesiunii, 18 septembrie, si pina in prezent, la OJPDRP nu a fost depus nici un proiect pe Masura 3.1.3, dar conducerea institutiei stie ca sint in lucru trei.
Ghid complet de pus "bete in roate"
Tipic romanesc insa. De parca banii alocati ar fi scosi cu forta din buzunarul cuiva sau am fi penalizati daca ii consumam, cei care au intocmit ghidurile par sa fi avut un singur scop: sa puna cit mai multe "bete in roate", astfel incit sa se cheltuie cit mai putini bani, de cit mai putine persoane. Mai precis, nici nu a fost bine deschisa oficial prima sesiune de depunere de proiecte, ca la sediul redactiei noastre au si aparut primele sesizari. Ele se refera la Masura 3.1.3 - "Incurajarea activitatilor turistice". Concret, din primele trei proiecte realizate pe aceasta masura, doua nu au cum sa primeasca finantare, aceasta in ciuda faptului ca investitorii au cheltuit deja sume impresionante, de ordinul sutelor de milioane de lei vechi, pentru obtinerea avizelor si aprobarilor. In opinia consultantilor care au lucrat aceste proiecte, in ghid sint mai multe neconcordante care vor diminua mult fondurile atrase la nivelul judetului nostru. In primul rind, spun ei, multe chestii punctuale au fost stabilite fara nici o consultare a factorilor locali, sint multe inadvertente, anomalii. "Ghidul solicitantului este baza finantarii, “biblia” dupa care lucreaza consultantul. La Masura 3.1.3, in ghid, la investitii eligibile sint enumerate o serie de tipuri de constructii ce pot fi finantate prin program. Alegi tipul care consideri ca ti se potriveste, dar cind mergi in lista codurilor CAEN, nu mai regasesti acea pozitie, ca de exemplu campingurile. In plus, din toate cele 40 de comune ale judetului, una, Chiscaniul, nu apare in anexa. Iar lucrul acesta abia acum s-a aflat. E o intreaga nebunie. Am lucrat dupa un document care, in final, s-a dovedit ca a fost modificat pe capete. In plus, cred eu, Braila este dezavantajata la punctajul acordat localitatilor", a explicat Mara Enciu, administratorul firmei de consultanta "Emarcons".
Chiscaniul, o oaza turistica la fel de dezvoltata ca si Branul!
Va doriti un week-end de neuitat, nimic mai simplu! La doar citiva kilometri de municipiul Braila, comuna Chiscani dispune de tot ceea ce este nevoie pentru a va rasfata si a va ajuta sa petreceti timpul liber intr-un cadru natural, in cel mai placut mod. Pescuit, vinatoare, plaja, o plimbare cu vaporasul pe Dunare sau pur si simplu citeva ore de agrement, intr-o pensiune agroturistica, la Chiscani toate acestea sint posibile, la preturi accesibile. Nu stiati? Ei, bine, nici noi nu stiam. Nu stiau nici macar localnicii. Au aflat insa, atunci cind au incercat sa acceseze fondurile de dezvoltare rurala destinate activitatilor din turism. Ce au aflat? Ca singura comuna braileana in care sint atit de multe unitati de primire turisti (vile, bungalowuri, cabane, campinguri, popasuri, sate de vacanta, pensiuni turistice si agroturistice) incit nu se mai justifica alocarea de fonduri europene pentru constructia unora noi, este Chiscaniul. Asa ca autoritatile au spus stop. Daca vor, sa si le modernizeze pe alea care sint!
Vorbind serios, Chiscaniul este singura comuna braileana care figureaza in Anexa 9, a Ghidului solicitantului de la Masura 3.1.3, respectiv lista comunelor din Romania dezvoltate din punct de vedere turistic in care este permisa numai modernizarea si extinderea structurilor deja existente. Pe aceasta lista, Chiscani apare alaturi de alte 30 de localitati din intreaga tara, precum Bran si Moeciu din judetul Brasov, Costinesti - Constanta, Snagov - Ilfov, Ocna Sugatag - Maramures, Baltatesti - Neamt, Voineasa - Vilcea sau Soveja - Vrancea.
Frecatei - Marasu, 3 la 1
Restul comunelor brailene, 39, se regasesc in Anexa 10, respectiv lista comunelor cu punctajul acordat in functie de potentialul turistic. Culmea, in aceasta anexa, Gropeni, Tichilesti, Tufesti, Stancuta, Bertestii de Jos, comune riverane Dunarii si, in realitate, cu o oferta turistica asemanatoare cu Chiscaniul primesc punctaj maxim pentru judetul nostru (4, fata de 10 punctajul maxim la nivel national). De asemenea, din judet, tot cu 4 puncte au mai fost cotate comunele Maxineni, Visani si Movila Miresii, iar cu 3: Racovita, Gradistea, Mircea Voda si Frecatei. Marasu, in schimb, desi foarte apropiat ca oferta de Frecatei (turism specializat pentru vinatoare, pescuit, etc), nu a primit decit un punct, cu alte cuvinte este considerat cu potential turistic egal cu cel al unor comune precum : Rosiori, Ciocile, Salcia Tudor, Scortaru, uitate in pustietatea Baraganului.
De ce s-a ajuns in aceasta situatie? Nici autoritatile locale nici cele judetene nu prea stiu, singura explicatie plauzibila din partea lor fiind existenta, pe raza teritorial-administrativa a comunei Chiscani, a Statiunii Lacu Sarat. De fapt, in ghid, statiunea este trecuta pe o lista speciala, respectiv Anexa 11 - lista unitatilor medico-balneare si de recuperare neeligibile din spatiul rural, adica in care nu sint permise finantari prin Masura 3.1.3. Pe aceasta lista, Lacu Sarat apare de doua ori. La pozitia a 4-a, prin Societatea Comerciala de Tratament si Recuperare a Capacitatii de Munca TBRCM SA Bucuresti (Hotel "Perla") si la pozitia a 14-a, Societatea Comerciala de Turism Balnear si de Recuperare UNITA TURISM HOLDING SA Timisoara - Sucursala "Traian" Braila. Alaturind toate aceste criterii de eligibilitate, rezulta clar ca dezvoltarea turistica este practic imposibila in comuna Chiscani, cu exceptia statiunii, mai putin amplasamentele mai sus mentionate.
"Chiscani este exclus complet de la finantare"
"Eu nu mai inteleg nimic. Cine, cum a realizat aceste manuale? Cu cine s-au consultat? Pierdem atitia bani si vrem si noi o explicatie. Chiscani este exclus complet de la finantare pentru ca investitii noi nu se pot realiza, iar de extindere sau modernizare nu e cazul pentru ca, practic, pe acest domeniu nu exista nimic in toata comuna. Nici macar in statiune nu stiu ce s-ar putea moderniza pentru ca in afara acelor hoteluri excluse din start si citeva vile ale institutiilor publice - nici ele nu fac obiectul -, nu stiu sa mai existe ceva. Deci, cine sa atraga vreun leut? Si dupa aceea ne plingem ca nu se cheltuiesc banii UE! Sa fim seriosi, nu e in regula cu Lacu Sarat. La acest moment, Lacu Sarat apartine de muncipalitate, se stie ca scandalul dintre Primaria Braila si Primaria Chiscani nu este definitivat", a comentat vadit nemultumit unul dintre investitorii interesati sa dezvolte o afacere turistica in satul Varsatura.
Nu doar investitorii braileni sint nemultumiti, Anexa 10, respectiv lista comunelor cu punctajul acordat in functie de potentialul turistic al zonei, a stirnit nemultumiri si in alte judete. In Tulcea de exemplu, unde oferta turistica este unica in Europa, si ne referim la Delta Dunarii, punctajul maxim acordat este de 6 puncte. De asemenea, un alt loc familiar brailenilor, localitatea Lepsa din judetul Vrancea, cunoscuta si ca "Perla Vrancei" sau "Mica Elvetie" beneficiaza doar de 4 puncte. In schimb, localitati al caror nume nu spun mai nimic publicului larg si despre care mare lucru nici macar pe internet nu am gasit, beneficiaza de cite 9, 10 puncte. Concuzia consultantilor, anexele, grilele, multe din conditiile de eligibilitate par a fi concepute de neprofesionisti, pe genunchi parca, cu multe inadvertente "comise" fie din prostie, fie din rea credinta, fie pur si simplu din diferite interese.
"Eu nu inteleg de unde atita pasiune cu turismul la Braila"
Ca si cum nu ar fi fost suficienta lipsa de interes a autoritatilor centrale, nici factorii locali de decizie, cei care prin prisma pozitiilor pe care le ocupa ar putea solicita o revizuire a anexelor, punctajelor sau conditiilor de eligibilitate, nu pun mare pret pe aceasta oportunitate de revigorare a unor zone. Ba, mai mult, unii nici macar nu inteleg de ce atita tevatura pentru o chestie fara fundament. "Pina la urma, eu nu inteleg de unde atita pasiune cu turismul la Braila. La Braila, turism nu se poate face decit in Insula Mica, iar deocamdata ea nu e deschisa pentru asa ceva. Ar trebui sa se intereseze sa faca pe agricultura ceva, pentru ca doar asa se poate dezvolta judetul. Vrem, nu vrem, sintem zona agrara, un judet preponderent agrar, cu spatii intinse. Asta este Braila, asta se poate face aici. Nu sintem o zona propice pentru turism pentru ca nu avem ce arata. Dar agricultura putem face", este pozitia prefectului judetului, Mihaela Marcu.
Legat de situatia de la Chiscani, Marcu a precizat: "Daca Chiscani e prins numai la modernizare, si daca nu are ce moderniza, nu ii ramine decit sa modernizeze in Lacu Sarat. Situatia Lacului Sarat e urmatoarea: pentru ca nu e nici un proces pe rol, ca si asezare e pe teritoriul comunei Chiscani, dar ca act de proprietate e la municipiu. Chiscaniul nu a atacat in instanta municipiul ca sa stabilieasca clar cui apartine. Iar daca Chiscaniul e prins doar la modernizare asta e, nu am facut noi programul si nici propunerile. Si pe noi ne-a deranjat ca nu a fost prins si la construire si nu stim de ce nu e. Daca vor sa construiasca acolo, va trebui sa o faca pe cheltuiala lor".
"S-a rezolvat"
Contactat telefonic, primarul comunei Chiscani, Ion Craciun, s-a aratat un pic deranjat de intrebarile noastre. Nici nu a asteptat bine sa i se explice despre ce e vorba, ca a si raspuns: "S-a rezolvat". Intrebat cum anume s-a rezolvat, acesta ne-a declarat: "Am facut o sedinta de consiliu local in care am dat hotarirea ca Chiscani sa fie comuna in care sa se poata dezvolta turismul si am trimis hotarirea la Minister ca sa fim si noi trecuti pe lista. S-a rezolvat". Cum raspunsul nu a fost prea explicit, reporterii nostri l-au intrebat pe Craciun care este in acest moment statutul statiunii Lacu Sarat, despre care chiar si prefectul spune ca e incert. Numai ca primarul s-a inflamat si de aceasta data: "Ce intrebari sint astea? “Obiectivul” sustine faradelegea, de puneti intrebari din astea? Daca e pe teritoriul comunei Chiscani, e al nostru". Desi i-a fost atrasa atentia ca, practic, CLM Braila are acte pe statiune, Craciun a sarit ca ars: "Da' ce? I-a dat “Obiectivul” acte? Nu stiu ce acte are. Daca e pe teritoriul comunei noastre, e al nostru". Mai departe am dorit sa stim ce alti proprietari sint in Lacu Sarat in afara de "Unita Turism" si TBRCM, care nu pot accesa PNDR, la care raspunsul a fost tot unul expeditiv: "Sint foarte multi proprietari in Lac, care pot accesa programul asta, mai ales daca s-a rezolvat".
"Nu o sa construiasca nimeni hotel de 6 stele la Gropeni"
Reticenta autoritatilor in a acorda sanse de dezvoltare activitatii turistice este insa combatuta de consultanti si investitori. Ei sint constienti ca nu orice localitate din judet are potential turistic, dar sint si zone de exceptie, Insula Mare, Insula Mica, zona riverana Dunarii, lacurile sarate cu veritabile calitati terapeutice. "Eu nu stiu ce e asa de greu de inteles ca putem sa dezvoltam afaceri in turism chiar si intr-un judet ca Braila. De acord, nu o sa vina nimeni din Brasov sa isi faca intreg concediul la Braila, dar putem oferi servicii de turism specializat (vinatoare, pescuit), turism de tranzit (sintem asezati la mijlocul distantei dintre Moldova si mare) sau chiar pentru brailenii nostri, turism de week-end. Braileanul de rind, care nu are bani sa mearga pe Valea Prahovei sau la mare, nu are alternativa. Or asta vor investitorii nostri. Nu o sa construiasca nimeni hotel de 6 stele la Gropeni. Dar din partea autoritatilor e un dezinteres total. Iar consecinta, pierdem bani", a precizat Mara Enciu.
"Nu am fost consultanti la realizarea anexelor"
Surprins oarecum de situatie s-a aratat si directorul OJDRP Braila, Gheorghe Voicu. Despre neconcordanta dintre lista cu investitiile eligibile si Anexa 12, respectiv codurile CAEN, stia, dar despre Chiscani, nu. "Noi primim ghidul solicitantului, il studiem, il discutam, dar e posibil ca in prima faza sa nu descoperim anumite cum le spuneti dvs “anomalii”. Acestea apar, daca e cazul, pe masura ce lucrezi concret pe proiect. Oricum, noi nu am fost consultanti la realizarea anexelor. Ce sa va spun, noi nu avem la nivel local sau regional o strategie pentru turism, nu avem nici filiala ANTREC (Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural din Romania), pentru ca in ceea ce priveste punctajul stiu ca au fost consultati. E si aceasta, poate, o cauza. Anexa 9, lista comunelor dezvoltate din punct de vedere turistic in care este permisa numai modernizarea si extinderea structurilor de primire turistice a fost intocmita in conformitate cu Anexa 5 din HG nr. 852/2008, pentru aprobarea normelor si criteriilor de atestare a statiunilor turistice de interes national sau local. Statiunea Lacu Sarat figureaza pe aceasta lista", a precizat Gheorghe Voicu.
De precizat ca de la lansarea sesiunii, 18 septembrie, si pina in prezent, la OJPDRP nu a fost depus nici un proiect pe Masura 3.1.3, dar conducerea institutiei stie ca sint in lucru trei.
