Miine, pe 1 noiembrie, expira termenul de finalizare a statiei de epurare a Brailei, prevazut in contractul incheiat, in 2004, intre Ministerul Integrarii Europene si firma italiana "Termomecanica". Asa cum se stie insa, tot ce s-a facut in cei patru ani scursi de la parafarea acestui contract, in valoare de 19,48 milioane de euro, a fost montarea unui panou care indica locul pe care trebuia construita statia. Intre timp, contractul cu "Termomecanica" a fost reziliat, dar firma italiana, desi nu a fost in stare sa-si respecte angajamentul, a dat in judecata Ministerul Integrarii, iar acum procesul se judeca de catre un tribunal international, dupa cum ne-a informat primarul Aurel Simionescu. Tot primarul ne-a spus ca, in prezent, procedura de angajare a unei noi firme se afla intr-o stare destul de avansata. "S-a initiat o licitatie si s-a ajuns la procedura de evaluare a ofertelor. In citeva saptamini, s-ar putea sa stim noua firma desemnata sa construiasca statia de epurare", ne-a declarat Simionescu. Acesta este constient de faptul ca lucrarile nu vor putea incepe, efectiv, decit in primavara anului viitor, dar spera ca, de data asta, noul termen de finalizare prevazut in contract, mai exact anul 2010, sa fie respectat.
Reamintim ca pentru a se conforma cerintelor Uniunii Europene, ce nu concepe existenta unui oras de talia Brailei fara o statie performanta de epurare a apelor uzate, Primaria a reusit sa atraga o finantare externa nerambursabila de 20,7 milioane de euro. La aceasta se adauga o contributie din partea Consiliului Local Municipal, de 6,8 milioane euro, care a ridicat la 27,5 milioane de euro suma ce s-ar fi putut investi pentru un astfel de proiect. Asta se intimpla acum patru ani. La vremea respectiva, a fost organizata o licitatie pentru gasirea unui constructor, la care au participat firma italiana "Termomecanica" (TME), firma germana "Passavant" si consortiul "Aquater"-"Athena" Grecia. Cea mai buna oferta a fost considerata cea a italienilor de la TME, care s-au laudat ca pot face lucrarea contra sumei de 19,48 milioane de euro. Desi expertii guvernamentali romani au atras atentia ca solutia tehnica prezentata de italieni nu se poate implementa la un pret atit de redus, oficialii europeni - care au supervizat licitatia, fiindca finantarea proiectului era acoperita in proportie de 75% de UE - au dat contractul firmei TME. Timpul a dovedit ca specialistii romani au avut dreptate!
Ecologistii arata cu degetul spre indolenta autoritatilor
In momentul de fata, Dunarea reprezinta un adevarat WC public pentru Braila, deoarece toate mizeriile care ajung in canalizarea orasului se scurg direct in fluviu, fara o epurare prealabila. Cit de mizerabila este apa din canalizare trimisa in fluviu se poate simti la gura de evacuare a vechiului canal colector Ghermani, aflata aproape de trecerea bac spre Smirdan. In imediata ei apropiere se afla poarta de acces in cadrul unei firme private. "Sa veniti vara aici sa vedeti ce duhoare vine pe canalul asta. Am intrat in Uniunea Europeana cu putoarea la nas", ne-a spus un angajat al firmei in cauza. Potrivit directorului Agentiei pentru Protectia Mediului Braila, Aurel Banuta, aceasta situatie nu mai poate continua. "Imaginea Romaniei ar avea de suferit, in relatia cu Uniunea Europeana, daca, pina in 2010, marile orase riverane la Dunare, cu peste 100.000 locuitori, nu vor avea statii moderne de epurare", ne-a spus Banuta.
La rindul lor, ecologistii considera ca lucrurile ar fi stat cu totul altfel, daca autoritatile s-ar fi implicat mai mult. "Pina acum, legea a fost foarte permisiva, iar factorii responsabili cu aceste abuzuri asupra mediului inconjurator nu au realizat importanta unei statii de epurare moderne. Intre timp, legea s-a inasprit, iar autoritatile sint obligate sa ia masuri rapide. Oricum, daca toata lumea ar fi constientizat gravitatea poluarii Dunarii, probabil ca lucrurile ar fi intrat de mult pe un fagas bun", ne-a declarat Cornel Apostol, presedintele organizatiei ecologiste "Eco Alpex 024".
Reamintim ca pentru a se conforma cerintelor Uniunii Europene, ce nu concepe existenta unui oras de talia Brailei fara o statie performanta de epurare a apelor uzate, Primaria a reusit sa atraga o finantare externa nerambursabila de 20,7 milioane de euro. La aceasta se adauga o contributie din partea Consiliului Local Municipal, de 6,8 milioane euro, care a ridicat la 27,5 milioane de euro suma ce s-ar fi putut investi pentru un astfel de proiect. Asta se intimpla acum patru ani. La vremea respectiva, a fost organizata o licitatie pentru gasirea unui constructor, la care au participat firma italiana "Termomecanica" (TME), firma germana "Passavant" si consortiul "Aquater"-"Athena" Grecia. Cea mai buna oferta a fost considerata cea a italienilor de la TME, care s-au laudat ca pot face lucrarea contra sumei de 19,48 milioane de euro. Desi expertii guvernamentali romani au atras atentia ca solutia tehnica prezentata de italieni nu se poate implementa la un pret atit de redus, oficialii europeni - care au supervizat licitatia, fiindca finantarea proiectului era acoperita in proportie de 75% de UE - au dat contractul firmei TME. Timpul a dovedit ca specialistii romani au avut dreptate!
Ecologistii arata cu degetul spre indolenta autoritatilor
In momentul de fata, Dunarea reprezinta un adevarat WC public pentru Braila, deoarece toate mizeriile care ajung in canalizarea orasului se scurg direct in fluviu, fara o epurare prealabila. Cit de mizerabila este apa din canalizare trimisa in fluviu se poate simti la gura de evacuare a vechiului canal colector Ghermani, aflata aproape de trecerea bac spre Smirdan. In imediata ei apropiere se afla poarta de acces in cadrul unei firme private. "Sa veniti vara aici sa vedeti ce duhoare vine pe canalul asta. Am intrat in Uniunea Europeana cu putoarea la nas", ne-a spus un angajat al firmei in cauza. Potrivit directorului Agentiei pentru Protectia Mediului Braila, Aurel Banuta, aceasta situatie nu mai poate continua. "Imaginea Romaniei ar avea de suferit, in relatia cu Uniunea Europeana, daca, pina in 2010, marile orase riverane la Dunare, cu peste 100.000 locuitori, nu vor avea statii moderne de epurare", ne-a spus Banuta.
La rindul lor, ecologistii considera ca lucrurile ar fi stat cu totul altfel, daca autoritatile s-ar fi implicat mai mult. "Pina acum, legea a fost foarte permisiva, iar factorii responsabili cu aceste abuzuri asupra mediului inconjurator nu au realizat importanta unei statii de epurare moderne. Intre timp, legea s-a inasprit, iar autoritatile sint obligate sa ia masuri rapide. Oricum, daca toata lumea ar fi constientizat gravitatea poluarii Dunarii, probabil ca lucrurile ar fi intrat de mult pe un fagas bun", ne-a declarat Cornel Apostol, presedintele organizatiei ecologiste "Eco Alpex 024".
