Cheltuielile programate pentru programele finanţate din fonduri UE s-au realizat la mai puţin de jumătate din ce a fost bugetat pentru primul semestru, în timp ce veniturile din fonduri UE au fost, de asemenea, sub program, a recunoscut, ieri, ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea.
"Este adevărat că pe fonduri europene nu s-au realizat toate veniturile întrucât nu s-au realizat nici toate cheltuielile, dar nu am intervenit în rectificarea bugetară asupra capitolului de fonduri europene pentru a da posibilitatea tuturor ordonatorilor de credite să realizeze absorbţia programată la începutul anului, estimând că sunt în continuare create condiţiile, premisele, ca această absorbţie să atingă nivelul stabilit. Există o sezonalitate şi a lucrărilor şi a cheltuielilor în infrastructură", a spus Voinea, întrebat la Guvern de unde provine diferenţa de venituri şi cheltuieli pe care a invocat-o preşedintele Traian Băsescu.
Voinea a explicat că s-a dat posibilitatea ordonatorilor de credite să realizeze şi cheltuielile şi veniturile în a doua jumătate a anului, astfel încât să nu fie periclitată ţinta de absorbţie.
"Veniturile sunt programate să fie 9 miliarde lei, aproximativ 9 miliarde lei, s-au realizat undeva mai puţin de jumătate, dar e şi firesc, că sunt la şase luni. Cheltuielile sunt programate pe tot anul să fie 26 miliarde lei. La primul semestru erau programate să fie aproximativ 14 miliarde, s-au realizat undeva mai puţin de jumătate din aceste 14 miliarde lei", a continuat Voinea.
Noroc că veniturile din alte surse au fost mai mari
El a arătat că diferenţele faţă de anul trecut sunt relative, întrucât s-au bugetat sume mai mari, iar tot ce s-a bugetat, atât cofinanţare, cât şi prefinanţare a fost menţinut la rectificare.
"Au crescut veniturile din alte surse. De exemplu, din clawback s-au încasat 350 milioane lei mai mult decât s-a anticipat. Din vânzarea de certificate verzi CO2 s-au încasat 700 de milioane lei şi în execuţie se pot cheltui aproximativ 200 de milioane lei, deci aici intervin economii", a adăugat Voinea.
El a mai spus că există economie în execuţie la Ministerul Muncii, precizând că prin rectificare nu se efectuează o tăiere propriu-zisă, pentru că acest minister va avea în continuare un spor de cheltuieli faţă de anul trecut.
Rectificarea bugetară
Ministerele Sănătăţii, Apărării, Economiei, Educaţiei, Transporturilor, Muncii, Culturii şi Afacerilor Interne, inclusiv pentru Autoritatea Electorală Permanentă, vor primi bani în plus la rectificarea bugetară, iar fonduri vor fi tăiate printre altele de la Ministerul Finanţelor şi cel al Mediului, potrivit mediafax.ro.
Astfel, Sănătatea va primi 489 milioane lei, Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate - 166 milioane lei, Apărarea - 400 milioane lei, Economia - 300 milioane lei, Educaţia - 150 milioane lei, Transporturile - 356 milioane lei, Afacerile Interne şi Autoritatea Electorală Permanentă - 192 milioane lei, Munca - 42 milioane lei, Cultura - 10 milioane lei.
Alte 600 milioane lei vor fi alocate pentru arieratele autorităţilor locale.
"Ministerul Apărării are prevăzute fonduri pentru posibile cheltuieli în perioada următoare, acestea urmează să fie angajate şi, din acest motiv, le-am trecut în Fondul de rezervă şi, pe măsură ce sunt angajate, vor fi decontate. Am discutat cu ministrul Apărării în această dimineaţă şi, până la sfârşitul anului, intenţionăm ca această creştere de cheltuieli pentru Apărare, într-o perioadă sensibilă, importantă, dificilă pentru regiune, să fie de 0,2% din PIB", a declarat premierul Victor Ponta.
De la Ministerul Finanţelor vor fi tăiate 750 milioane lei de la capitolul privind acţiuni generale, iar de la Ministerul Mediului vor fi tăiate 25 milioane lei, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, precizînd că acestea sunt "principalele" instituţii de la care vor fi diminuate fonduri şi că asupra bugetului Preşedinţiei "nu se intervine".
Veniturile estimate vor creşte cu 1,07 miliarde lei, iar cheltuielile vor fi revizuite în creştere cu 1,34 miliarde lei, ţinta de deficit bugetar urmând însă să fie menţinută la 2,2% din PIB.
