Afaceristul gălăţean Petrică Herăscu, cel care a preluat, la sfârşitul anilor 90, întreprinderea de panificaţie "Demopan" SA Brăila încearcă acum să scape de activele acesteia oferindu-le Primăriei în contul datoriilor acumulate la plata taxelor şi impozitelor locale. Primarul Aurel Simionescu a confirmat, ieri, în cadrul conferinţei de presă săptămânale, că Herăscu i-a propus să preia fosta moară "Nicolae Bălcescu", precum şI fosta fabrică de napolitane de pe Vadul Schelei. Simionescu spune, însă, că nu are ce să facă cu fosta moară, dar că sediul fabricii de napolitane ar fi foarte bun, fiindcă acolo s-ar putea muta Direcţia de Asistenţă Socială.
"Cu moara Bălcescu, a Demopanului, nu am o justificare, că nu am cu ce să o încarc. Cu napolitanele de pe Vadul Schelei am zis "Da", pentru că se pot face acolo unele lucruri. Intenţionăm să mutăm acolo Direcţia de Asistenţă Socială, fiindcă este un spaţiu care are şi curte, are şi birouri, deci se poate amenaja", a declarat edilul-şef al Brăilei. Simionescu a ţinut să precizeze, însă, că de la intenţie până la realizarea transferului este cale lungă. "Noi dăm un acord, dar tot traseul după aceea este extrem de sinuos. Aprobarea finală este la Ministerul Finanţelor pentru că se compensează nişte datorii din impozite şi taxe pe care Herăscu le are faţă de municipalitatea brăileană.
Păi, când ai o clădire atât de mare cum e moara Bălcescu şI impozitele sunt pe măsură...", a comentat Simionescu. Cunoscută în prezent sub denumirea "Nicolae Bălcescu", moara la care face referire primarul Brăilei a fost cândva una dintre cele mai mari construcţii industriale din partea de est a Europei. A fost construită de industriaşul grec Lykiardopoulos care, la începutul secolului XX, a hotărât să ridice o moară la Brăila. Finalizată în 1912, era una dintre cele mai mari şI mai moderne mori din întreg Orientul, cu o suprafaţă de peste 11.000 metri pătraţi. Capacitatea de producţie era uimitoare pentru acele vremuri. În 1920, la scurt timp după terminarea Primului Război Mondial, acolo se producea zilnic cantitatea record de 25 vagoane de făină. Moara Lykiardopoulos exporta făină în Turcia, Grecia, Algeria, Egipt.
Vorbim, aşadar, de o clădire de referinţă a Brăilei, care încă mai stă în picioare deşi în interior multe componente metalice au fost furate şI vândute la fier vechi, aşa cum se întâmplă cu multe alte obiective industriale ale Brăilei actuale. Din păcate, atât timp cât nu îl vrea nimeni, imobilul care încă mai domină cu statura lui impunătoare Vadul Rizeriei, din zona portuară, are în prezent o soartă incertă. ŞI această clădire ar putea sfârşI ca şi casa familiei Lykiardopoulos, de pe Str. Bolintineanu, care, deşi era monument istoric, a fost demolată, în 2012, de cel care a câştigat-o în urma retrocedării.
După cum se ştie, "Demopan" SA a fost privatizată la sfârşitul anilor 90, fiind preluată de Petrică Herăscu, patronul "Galmopan" SA. Privatizarea s-a dovedit a fi una nereuşită, în câţiva ani fosta fabrică de pâine, biscuiţI şi eugenii oprindu-şi producţia şi închizându-şi, rând pe rând, toate secţiile. În momentul privatizării, fabrica avea 1.200 de angajaţi. Toţi aceştia şi-au pierdut locurile de muncă.
