• doar 40 de brăileni sunt consideraţi în acest moment apţi de muncă în folosul comunităţii din totalul de 163 de persoane pe care Direcţia de Asistenţă Socială Brăila le are în evidenţă • restul sunt bătrâni şi bolnavi, după cum a afirmat Nicoleta Oancea, directorul DAS, care a adăugat că numărul acestora a scăzut enorm în ultimii ani • pe lângă beneficiarii venitului minim garantat s-ar mai adăuga încă 49 de persoane care au condamnare judecătorească în acest sens şi 46 de părinţi care şi-au dat copiii în centre de plasament • destul de puţini, având în vedere că 85 de persoane care să presteze muncă în folosul comunităţii au fost solicitate numai de 3 direcţii ale Primăriei, pentru 2019
Administraţia Marian Dragomir a reuşit un lucru notabil: să reducă drastic numărul asistaţilor social. Însă tot în scădere se află din păcate şi numărul persoanelor aflate într-o astfel de situaţie, dar care sunt declarate “apte de muncă”. Pe scurt, asta înseamnă mai puţini oameni pentru direcţiile şi serviciile Primăriei care se ocupă într-un fel sau altul de întreţinerea oraşului. Directorul Direcţiei de Asistenţă Socială Brăila, Nicoleta Oancea, a afirmat că numărul beneficiarilor de ajutor social a scăzut enorm faţă de ultimii ani, în special prin modificări legislative, dar şi ca urmare a controalelor tot mai drastice efectuate. Potrivit acesteia, în prezent, discutăm despre 163 de dosare privind beneficiari de venit minim garantat, brăileni care au în spate familii ce cumulează în total 273 de persoane. Ei bine, dintre aceştia, doar 40 sunt declaraţi “apţi de muncă”, restul fiind bătrâni, persoane care mai au doar câteva luni până când se vor încadra în criteriile impuse pentru a beneficia de pensie, ori sunt grav bolnavi, cu acte în regulă. Desigur, nu trebuie ignorate nici celelalte categorii de persoane care pot presta muncă în folosul comunităţii, cum ar fi cei care au condamnare judecătorească - în prezent 49 de cazuri, după cum a explicat Oancea. De asemenea, nu trebuie uitaţi nici părinţii care îşi dau copiii spre îngrijire în centre de plasament şi care trebuie să muncească apoi pentru comunitate, în funcţie de decizia judecătorilor. Aici ar fi alte 46 de persoane, după cum a explicat tot directorul DAS Brăila. Una peste alta, discutăm despre un total de doar 135 de persoane considerate “apte de muncă în folosul comunităţii” în tot municipiul Brăila. Deci nu atât de mulţi cât se vehiculează în spaţiul public când se vorbeşte despre “forţa de muncă a asistaţilor social”, a ţinut să sublinieze Oancea.
Şi nu ar fi un lucru rău faptul că a scăzut numărul celor care beneficiază de venitul minim garantat, dar directorul DAS Brăila recunoaşte că serviciile Primăriei deja au probleme la prestarea activităţilor în anumite sezoane din această cauză. Numai 3 dintre serviciile/direcţiile Primăriei Brăila au solicitat 85 de persoane aflate în această situaţie, pentru activităţile pe care le au în plan în 2019.
Mai exact, membrii CLM Brăila au aprobat în cadrul celei mai recente şedinţe ordinare planul de acţiuni în baza căruia asistaţii social şi cei care au condamnări de asemenea factură vor presta muncă în folosul comunităţii. Potrivit proiectului, fiecare direcţie/serviciu/instituţie din subordinea Consiliului a avut ocazia să precizeze ce fel de muncă va fi prestată în 2019 şi să estimeze un număr de persoane necesar.
Oancea recunoaşte că direcţiile abia fac faţă în sezonul cald fără prestaţia asistaţilor social
Aşa cum am anunţat într-o ediţie anterioară a cotidianului “Obiectiv - Vocea Brăilei”, în luna aprilie 2018 Municipiul Brăila avea 317 beneficiari de ajutor social pentru venitul minim garantat. Deci numărul lor a scăzut serios chiar şi numai de atunci. Interesant este că tot în urma unei situaţii prezentate de DAS Brăila am aflat că în 2008 în Municipiul Brăila erau 1.368 de persoane care beneficiau de ajutoare sociale. În ceea ce priveşte strict persoanele apte de muncă, în 2008 erau doar 32, iar în aprilie 2018 figurau 64 de persoane. Trebuie precizat totuşi că numărul acestor persoane fluctuează, astfel că în 2014-2015 discutam despre 150 de brăileni apţi de muncă în folosul comunităţii.
În ceea ce îi priveşte pe cei 123 de asistaţi social care totuşi nu sunt consideraţi apţi de muncă, Nicoleta Oancea a explicat că mulţi dintre ei sunt bătrâni şi grav bolnavi.
“Din totalul de 163 nu avem foarte mulţi pe zona de muncă în folosul comunităţii pentru că, de-a lungul timpului, ei au fost triaţi. În primul rând prin legislaţie, în al doilea rând prin verificările pe care le-am făcut, constante, pe zona de anchete sociale. Faţă de anii trecuţi numărul lor a scăzut enorm. În momentul de faţă, pe zona de venit minim garantat, sau aşa cum cunoaşte toată lumea - ajutor social - sunt în jur de 40 de oameni care pot lucra efectiv pe muncă în folosul comunităţii. Dar inclusiv aceştia care fac munca în folosul comunităţii nu aş putea spune că sunt perfect sănătoşi din punct de vedere fizic, dar pot munci. Ceilalţi care nu prestează munca în folosul comunităţii sunt persoane vârstnice, persoane care mai au câţiva ani pentru a face stadiul complet de cotizare pentru pensie şi atunci au nevoie de lucrul ăsta, mai sunt mamele cu copii şi cei care nu au venituri absolut deloc. Pentru că acest tip de ajutor se acordă în completarea veniturilor până la o anumită sumă. Prin urmare nu aş putea spune că există o Forţă de Muncă, aşa cum se tot vehiculează, că sunt foarte tineri şi că pot munci. Nu prea! În momentul de faţă, la ceea ce am «periat» şi verificat, nu aş putea spune că deţin o forţă de muncă fantastică, dar că refuză. Sunt probleme de sănătate foarte grave. Acolo unde este foarte multă sărăcie, din păcate, nici partea de boli nu îi ocoleşte. Nu aş putea să vă spun decât că sunt nişte boli din astea grave: cancer şi altele. Nu vreau să intrăm în amănunte pe zona asta”, a declarat Oancea, cu precizarea că persoanele care nu pot lucra în general au o decizie de la Comisia Capacităţii în Muncă sau aduc scutiri de la medicul de familie şi se află în evidenţele medicilor în general.
“Unii dintre ei se deplasează foarte greu, alţii sunt pe stradă şi nu au cum să fie luaţi în evidenţă ca să meargă la acea comisie de stabilire a Capacităţii în Muncă. Pentru că acolo înseamnă alte dosare, alte acte, alţi bani pe care unii chiar nu îi au. Să ne înţelegem. Discutăm despre o persoană care încasează 142 lei, pentru că acesta este ajutorul social minim. Vă daţi seama, să vă întreţineţi cu 142 lei, nu este uşor. Mai ales dacă eşti şi bătrân şi bolnav. Noi încercăm să îi sprijinim pe zona asta”, a mai adăugat sursa citată.
Întrebată în ce măsură se descurcă municipalitatea, în condiţiile în care, conform hotărârii recente aprobate de membrii CLM Brăila privind planul pe 2019 privind activităţile direcţiilor/serviciilor care îi vizează pe asistaţii social, numai 3 dintre acestea (Seroplant, SUPAFLC, SUPAGL) au solicitat 85 de persoane, Oancea a recunoscut că într-adevăr există o problemă în special în timpul verii.
“Nu aş putea spune că sunt suficienţi pentru toate solicitările, dar da, ne descurcăm. Perioada cea mai solicitantă este cea de vară, pentru că atunci cei de la Seroplant au nevoie, cei de la SUPAFLC pe zona de cimitire, la fel. Într-adevăr este solicitant atunci, dar ne descurcăm”, a afirmat directorul DAS.
Pe lângă cei cu venit minim garantat, aceasta a mai amintit că în prezent mai există şi 49 de persoane care sunt obligate de instanţă să presteze muncă în folosul comunităţii şi încă 46 de părinţi care şi-au dat copiii în centrele de plasament şi care, de asemenea, trebuie să muncească. În cazul lor numărul de ore este stabilit tot de instanţă, însă nu mai puţin de 20 de ore şi nu mai mult de 40 de ore per copil găzduit în centru.
Planul municipalităţii privind activităţi potrivite pentru asistaţii social în 2019
Potrivit proiectului aprobat în CLM Brăila, privind stabilirea planului de acţiuni şi lucrări de interes local pentru repartizarea orelor de muncă pentru anul 2019, direcţiile/serviciile/instituţiile din subordinea Consiliului a avut ocazia să precizeze ce fel de muncă va fi prestată în 2019 şi să estimeze un număr de persoane pentru aceste activităţi. Astfel, la Serviciul de Utilitate Publică de Administrare a Fondului Locativ şi a Cimitirelor (SUPAFLC) Brăila - lucrările de interes local vor consta în activităţi de întreţinere - curăţenie, iar acestea se pot executa în tot cursul anului. SUPAFLC a informat DAS Brăila că “pentru efectuarea de lucrări de întreţinere, curăţenie (în sezonul cald) şi deszăpezire (în sezonul rece) în cimitirele aflate în administrare” este necesară repartizarea a aproximativ 45 de persoane beneficiare de ajutor social.
La Serviciul de utilitate Publică “Seroplant” Brăila - lucrările de interes local constau în greblat frunze, tăiat lăstari, adunat hârtii şi resturi vegetale, săpat şi mărunţit pământul, încărcat resturi materiale şi vegetale în mijloace de transport. Aici lucrările se pot executa în toată perioada anului, excepţie făcând iarna, când conţiile meteo nu permit. Aceştia au estimat un număr de 25 - 30 de persoane necesar pentru activităţile specifice îngrijirii zonelor verzi.
La Serviciul de Utilitate Publică de Administrare şi Gospodărire Locală (SUPAGL) Brăila - lucrurile de interes local constau în activităţi de curăţenie (adunat hârtii şi resturi vegetale, măturat) la Stadionul Municipal şi Patinoarul Brăila sau alte locaţii pe raza Municipiului Brăila. Lucrările se pot efectua în perioada martie-octombrie. Aceştia au precizat că au nevoie de 10 oameni, cu un număr minim de 70 ore/persoană/lună.
La Punctele de depozitare a produselor alimentare distribuite categoriilor de persoane cele mai defavorizate - lucrările de interes local constau în activităţi de manipulare a ajutoarelor alimentare distribuite în cadrul Programului Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate Finanţat din Fondul de Ajutor European, însă nimeni nu a solicitat un număr necesar de muncitori.
Nici Direcţia de Asistenţă Socială (DAS) Brăila nu a indicat un număr. Însă a precizat că lucrările de interes local înseamnă în cazul său activităţi de manipulare (încărcare/descărcare la locul de depozitare şi la domiciliul beneficiarului) a materialului lemnos acordat gratuit cu titlu de ajutor de urgenţă în baza HCLM Brăila nr. 375 din 31 august 2017.
La Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Brăila, potrivit proiectului, pot fi repartizaţi să lucreze părinţii care îşi dau copiii spre îngrijire în centrele de plasament, însă fără să fie indicat vreun număr. Protecţia copilului a indicat patru imobile în municipiu unde se vor presta astfel de acţiuni, însă nu a solicitat un număr exact de persoane necesare. Se menţionează că aceştia vor presta activităţi de manipulare (descărcare, încărcare, depozitare etc.) a produselor livrate de către operatorii economici, destinate asigurării hranei beneficiarilor, precum şi lucrări de întreţinere a spaţiilor verzi aferente sediilor administrative, pe durata aplicării măsurii de protecţie specială.
Asistaţii social mai pot presta muncă în folosul comunităţii la alte instituţii şi servicii publice din subordinea CLM Brăila şi a autorităţii executive a Municipiului, bunurile proprietate publică sau private ale Municipiului. Aici lucrările de interes local constau în operaţiuni de igienizare şi alte activităţi de muncă, în toată perioada anului, şi lucrări de interes local care constau în activităţi de deszăpezire, în perioada sezonului rece.
Cine se regăseşte într-o astfel de situaţie
Tot din proiectul aprobat de CLM Brăila, aflăm că pentru sumele acordate ca ajutor social persoanele singure şi cele majore apte de muncă din familia beneficiară de venit minim garantat acordat conform Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat au obligaţia de a efectua lunar, la solicitarea primarului, acţiuni sau lucrări de interes local. Valabil şi pentru persoanele cu capacitate de muncă redusă la cel puţin jumătate, dovedită prin Certificat medical de constatare a capacităţii de muncă sau adeverinţe medicale, care au obligaţia de a efectua lunar, la solicitarea primarului, acţiuni sau lucrări de interes local corespunzătoare a cel mult jumătate din orele de muncă.
Numărul orelor de muncă se însumează pentru toate persoanele apte de muncă din familia beneficiară de ajutor social şi se calculează proporţional cu cuantumul ajutorului social de care beneficiază familia sau persoana singură, cu un tarif corespunzător salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, raportat la durata medie lunară a timpului de muncă.
De asemenea, părinţii apţi de muncă pentru care s-a stabilit cuantumul contribuţiei lunare la întreţinerea copilului dar nu au posibilitatea materială de a plăti această sumă sunt obligaţi să presteze între 20 şi 40 de ore lunar acţiuni sau lucrări de interes local, pe durata aplicării măsurii de protecţie specială, pentru fiecare copil pentru care s-a dispus măsura plasamentului.
Este şi cazul beneficiarilor de servicii sociale, care pe durata găzduirii şi/sau ca urmare a provocării de stricăciuni bunurilor din inventarul Centrului Social de Găzduire în Regim de Urgenţă. Aceştia au obligaţia de a presta acţiuni sau lucrări de interes local, cu respectarea normelor de securitate şi igienă a muncii.
Munca pe care asistaţii sunt obligaţi să o desfăşoare va fi în număr de 15 ore pe lună, respectiv 180 ore pe an, dispuse prin decizia Directorului Executiv al Direcţiei de Asistenţă Socială Brăila.
Proiectul de hotărâre a fost aprobat în unanimitate cu 25 voturi “pentru”.
