• ne aflăm în Săptămâna Albă sau a Brânzei, care precede Postul Paștelui • acesta va începe pe 18 martie și se va termina după 40 de zile • În Postul Mare nu se consumă carne, lapte, ouă sau brânză și se fac rugăciuni pentru ocrotirea şi binele casei, pentru sănătatea trupească şi sufletească a credincioșilor • dezlegare la pește va fi doar de Buna Vestire și Florii
Dacă în unele tradiții și filosofii orientale postul alimentar este asociat cu purificarea trupului și a minții, pentru creștini, postul este o modalitate de a se smeri în prezența Lui Dumnezeu și de a-și reafirma credința. Deși postul nu este obligatoriu, finalizarea lui îi poate oferi creștinului un mare sentiment de împlinire și de conexiune cu divinitatea.
Înainte de Sfintele Paști (Învierea Domnului), creștinii țin Postul Mare, perioadă care face referire la postul de 40 de zile și 40 de nopți pe care Mântuitorul Hristos l-a ținut înainte de a începe Propovăduirea Evangheliei. Postul Paștelui aduce aminte și de postul Profetului Moise, de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele Lui Dumnezeu - Decalogul scris pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Postul reprezintă abținerea de la anumite alimente și băuturi în scop religios și moral. Totodată, în post, creștinii trebuie să se abțină și de la anumite gânduri dăunătoare, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoțit de postul sufletesc.
Anul acesta, între Paștele catolic și cel ortodox este o diferență de mai bine de o lună: Paștele catolic va fi pe data de 31 martie, iar Paștele ortodox pe 5 mai. Dacă Postul Paștelui la catolici a început deja pe 14 februarie, la ortodocși, acesta va începe pe 18 martie. Cu o săptămâmă înainte de Lăsatul secului pentru Postul Paștelui este Săptămâna Albă sau a Brânzei. Duminica lăsatului sec de carne a fost pe 10 martie (numită și Duminica Înfricoșătoarei Judecăți). Pe 18 martie începe Postul Paștelui pentru creștinii ortodocși, care se va termina pe 4 mai.
Dezlegare la pește doar de Buna Vestire și Florii
În postul Paștelui, creștinii ortodocși se roagă și își curăță sufletul, dar nici nu consumă alimente precum carne, brânză, ouă, lapte și pește. Pe durata postului există și dezlegări la pește, zile în care cei care postesc au voie să consume mâncăruri din pește. Postul Paștelui este cel mai aspru post din an; spre deosebire de alte posturi, nu are multe zile cu dezlegare la pește. În 2024 se poate consuma pește doar pe 25 martie, de Buna Vestire, și pe 28 aprilie, când prăznuim Intrarea Domnului în Ierusalim (Duminica Floriilor).
În vechime, la fel ca și în zilele noastre, postul era practicat ca un act de pietate personală, fiind un act de voință și credință și respectat după posibilitățile fiecăruia. Totuși, Biserica a formulat reguli și îndrumări, mai mult sau mai puțin obligatorii, reglementând timpul, durata și felul postirii. Potrivit Bisericii Ortodoxe, respectarea postului este o datorie a oricărui bun credincios. Hotărârile canonice privitoare la posturi nu au caracter de dogmă, adică nu trebuie privite ca niște reguli absolut neschimbabile și eterne, ci fac parte din normele bisericești cu caracter moral-disciplinar, formulate de autoritatea bisericească.
Astfel, în ședința din 27 februarie 1956, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât următoarele cu privire la respectarea posturilor: Copiii până la 7 ani să fie dezlegați de pravila postului, putând mânca tot timpul anului orice fel de alimente. Pentru copiii de la 7-12 ani și pentru credincioșii de orice vârstă, care sunt cuprinși de suferințe trupești, pravila postului să fie obligatorie numai în zilele următoare: a) toate miercurile și vinerile de peste an, afară de acelea când este dezlegare la pește; b) prima și ultima săptămână din Sfântul și Marele Post al Paștilor și tot așa din Postul Crăciunului; c) de la 24-29 iunie, adică 5 zile din postul Sf. Apostoli Petru și Pavel; d) de la 1-15 august (adică cele două săptămâni din Postul Adormirii Maicii Domnului); e) Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul, 29 august; f) Înălțarea Sfintei Cruci, 14 septembrie; g) Ajunul Crăciunului, 24 decembrie și Ajunul Bobotezei, 5 ianuarie. Pentru celelalte zile și săptămâni din timpul posturilor bisericești, copiii de la 7 la 12 ani și credincioșii de orice vârstă, care sunt suferinzi, să fie dezlegați a mânca pește, ouă, lapte și brânză, arată crestinortodox.ro.
Timp de 40 de zile, cât va ţine Postul Paştelui, nu se mănâncă de dulce, iar trupul se purifică odată cu sufletul, prin rugăciune şi gânduri bune. Aşadar, în aceste săptămâni, nu se consumă carne, lapte, ouă sau brânzeturi. De asemenea, este interzis fumatul şi alcoolul. În Postul Paștelui se fac şi rugăciuni pentru ocrotirea şi binele casei şi pentru sănătatea trupească şi sufletească a celor care locuiesc în ea. După perioada de post, creștinii merg la biserică, unde se spovedesc și se împărtășesc. Pe toată perioada Postului Paștelui nu se fac nunți și botezuri. Motivul pentru care nu se fac nunți în post este faptul că, imediat după slujba Tainei Nunții, sunt organizate petreceri cu multă mâncare și băutură, dar și cu o atmosferă ce este în contradicție cu atmosfera ce caracterizează perioada postului. Biserica nu permite săvârșirea cununiilor religioase în zilele de post tocmai pentru ca bucuria nunții să nu fie umbrită de restricțiile postului.
Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, considerată o rugăciune puternică, este rostită, cu precădere, în Postul Paștelui: „Doamne și Stăpânul vieții mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire și al grăirii în deșert nu mi-l da mie. Iar duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei dăruiește-l mie, robului Tău. Așa Doamne, Împărate, dăruiește-mi ca să-mi văd greșelile mele și să nu osândesc pe fratele meu. Că binecuvântat ești Tu în vecii vecilor. Amin”.
