Două zone întinse pe mii de hectare din judeţul Brăila sunt vizate de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor pentru a fi incluse în reţeaua "Natura 2000". Totodată, încă cinci situri deja cuprinse în această reţea urmează a fi extinse. În prezent, Ministerul Mediului implementează, prin intermediul Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare Delta Dunării, un proiect de consolidare a Reţelei Natura 2000, principalul instrument al Uniunii Europene pentru conservarea naturii. România continuă să fie deficitară la acest capitol, fiind notificată încă din 2011 să ia măsuri pentru extinderea ariilor protejate.
"Zonele incluse în reţeaua «Natura 2000» sunt zone cu un regim de protecţie special, ceea ce înseamnă că este permisă desfăşurarea de activităţi economice care nu pun în pericol speciile de plante şi animale existente, respectiv activităţile tradiţionale ce se desfăşurau înainte de declararea zonei ca sit «Natura 2000». În propunerea acestor arii s-a ţinut seama de valoarea lor atât la nivel naţional, cât şi european, astfel că menţinerea lor într-o stare de conservare bună este importantă nu doar pentru ţara noastră, ci şi pentru întreaga Europă", se arată într-un comunicat de presă al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Brăila.
Apartenenţa la reţeaua "Natura 2000" nu implică doar obligaţii pentru comunităţile locale, ci şi numeroase beneficii. Astfel, statutul de sit "Natura 2000" reprezintă o dovadă că zona respectivă are o valoare naturală deosebită, putând să genereze venituri din ecoturism şi din alte activităţi asociate. Etichetarea unor produse naturale (brânză, miere, vin, legume, fructe, etc.) dintr-o zonă Natura 2000 poate creşte vânzările pe piaţa internă şi externă.
"În judeţul Brăila au fost propuse două noi arii de protecţie specială avifaunistică, precum şi extinderea altor 5 situri existente în cadrul Reţelei de arii naturale protejate «Natura 2000», respectiv un sit de importanţă comunitară şi patru arii de protecţie specială avifaunistică" precizează Ciprian Cuzmin, directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Brăila.
Ariile noi la care face referire sunt situate în Insula Mare a Brăilei, unde este vizat un teritoriu întins pe 10.826 hectare, de pe raza comunelor Frecăţei şi Măraşu, şi în Lunca Buzăului, pe 9.500 hectare ce includ comunele Făurei, Galbenu, Gradiştea, Jirlău, Racoviţa Râmnicelu, Surdila Greci, Vişani şi Şuţeşti. În aceste zone se urmăreşte protejarea unor specii de păsări precum gârliţa mare, şorecarul mare, şoimul dunărean, şoimul de iarnă, ciocârlia de Bărăgan, eretele vânăt, gâsca cu gât roşu, gârliţa mică, respectiv pescăruşul albastu, gâsca de vară, stârcul cenuşiu, barza neagră, eretele de stuf, eretele vânăt, dumbrăveanca, ciocănitoarea de grădină, egreta mare, codalbul, uliganul pescar, ghionoaia sură sau silivia porumbacă.
Siturile situate deja în reţeaua "Natura 2000" Brăila care urmează să fie extinse sunt: Balta Albă - Amara - Jirlău; Balta Tătaru; Ianca - Plopu - Lacu Sărat; Măxineni.
Extinderea reţelei "Natura 2000" pe suprafaţa judeţului Brăila implică o dezbatere publică în cadrul căreia toate comunităţile din zonele vizate vor avea posibilitatea să îşi exprime punctul de vedere, cu atât mai mult cu cât statutul de arie protejată implică anumite restricţii în domeniul agricol şi cinegetic. După cum ne-a anunţat, vineri, Agenţia pentru Protecţia Mediului, dezbaterea publică a fost programată pentru ziua de luni, 7 decembrie, începând cu ora 9.00, la sediul Consiliului Judeţean, sala 402 - 404. Au fost invitaţi să participe reprezentanţii primăriilor din comunele pe raza cărora se află ariile vizate şi reprezentanţi ai asociaţiilor vânătoreşti. Pot veni, însă, să îşi exprime punctul de vedere toate persoanele interesate de acest subiect. Toate opiniile vor fi consemnate şi trimise la Ministerul Mediului, care va trebui să ţină cont de ele atunci când va emite decizia de extindere a reţelei "Natura 2000" din judeţul Brăila.
