Indicatori în scădere accentuată. Acesta este singurul motiv plauzibil pentru care Garda Financiară Brăila a refuzat pur şi simplu să prezinte rezultatele la finele trimestrului III în comparaţie cu anul trecut. O privire de ansamblu asupra datelor obţinute de la forul ierarhic superior, adică de la Comisariatul General al Gărzii Financiare, arată o degradare evidentă a activităţii deconcentratei brăilene la capitolul combaterea evaziunii fiscale în domeniul agricultură. Iar asta în contextul în care politica guvernamentală este de a combate până la eliminare acest fenomen negativ, mai ales într-un judeţ precum Brăila, unde sectorul agricol deţine o pondere importantă din industria locală. În mod evident, trendul descendent al valorilor celor mai importanţi indicatori ce reflectă activitatea GF Brăila în acest sector fierbinte este greu de pus pe seama unei eventuale stopări a fenomenului, întrucât semnalele de alarmă la nivel naţional arată că este foarte greu de controlat. În aceste condiţii este uşor de înţeles de ce a ales conducerea Gărzii Financiare Brăila, în frunte cu Marcel Constantin, să blocheze accesul presei locale la informaţii de interes public care vizau tocmai activitatea derulată pe partea de combatere a evaziunii fiscale în agricultură. De cealaltă parte, rămâne un mister această poziţie obtuză, întrucât perioada analizată (ianuarie - septembrie 2010 în oglindă cu acelaşi interval din 2009) nu se suprapune decât pentru câteva luni peste mandatul lui Marcel Constantin, cunoscut fiind faptul că el a revenit la conducere în primăvara acestui an, după circa 12 luni de "pauză".
Confiscările GF Brăila au scăzut de 16 ori în comparaţie cu 2009
Informaţiile publice obţinute într-un final de la Comisariatul General al Gărzii Financiare, după ce conducerea Secţiei Judeţene Brăila în frunte cu Marcel Constantin au refuzat accesul jurnaliştilor la informaţiile de interes public, arată în mod clar o degradare a principalilor indicatori în ceea ce priveşte acţiunile întreprinse cu scopul combaterii evaziunii fiscale în sectorul agricultură. Ar trebui precizat că instituţia bucureşteană a transmis în copii informaţiile direct din rapoartele de activitate ale GF Brăila, însă mare parte dintre indicatori nu pot fi comparabili în cele două perioade puse în oglindă. De exemplu, în raportul aferent anului 2009 se discută despre "agenţi verificaţi", în timp ce în 2010 se face referire la "număr controale efectuate", noţiuni cât de cât apropiate dar necomparabile întrucât în cadrul unui control, de exemplu, pot fi verificaţi mai mulţi agenţi economici. De asemenea, în raport apare şi indicatorul "agenţi sancţionaţi" ce nu se regăseşte în analiza pe 2010, unde se face referire doar la "amenzi aplicate". Şi în acest caz indicatorii nu sunt comparabili întrucât nu toţi agenţii sunt sancţionaţi cu amenzi, legislaţia prevăzând şi alte forme de sancţionare a agenţilor economici depistaţi în neregulă. Totuşi, au putut fi desprinşi câţiva indicatori importanţi care pot da o dimensiune a rezultatelor activităţii derulate de GF Brăila: valoare amenzi aplicate, valoare amenzi încasate şi valoare confiscări. Pentru aceşti indicatori se poate observa în mod clar o involuţie. Concret, în perioada ianuarie - septembrie 2009 au fost aplicate amenzi în valoare de 847.100 lei, în timp ce în 2010 au scăzut la jumătate, ajungând doar la 405.000 lei. Din total amenzi aplicate, au fost efectiv încasate în 2009 valori de 586.600 lei faţă de 296.700 lei în 2010. Aşadar, şi aici scăderea a fost accentuată fiind vorba despre înjumătăţirea, practic, a valorii acestui indicator. Dar cea mai spectaculoasă cădere a înregistrat-o valoarea indicatorului "confiscări (sume şi bunuri)": în 2009 se raportase la finele trimestrului III suma de 2,68 milioane lei în timp ce anul acesta, în aceeaşi perioadă, s-a înregistrat doar suma de 163.210 lei, adică de peste 16 ori mai mică! Ar trebui, totuşi, precizat că singura evoluţie pozitivă anul acesta a fost înregistrată în ceea ce priveşte gradul de încasare a amenzilor aplicate. Din compararea datelor pereche din anii analizaţi rezultă că în 2010 gradul de încasare a crescut la 73% faţă de 69% în 2009.
Corpul de Control al ANAF în "vizită" la Garda Financiară Brăila
În altă ordine de idei, este important de precizat că în această perioadă, Corpul de Control al ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală) este în vizită la Secţia Judeţeană Brăila a Gărzii Financiare. După cum ne-au explicat surse bine informate din cadrul ANAF, tematica de control pe care o au membrii echipei de control este de a verifica reclamaţia formulată de reporterii "Obiectiv" ca urmare a refuzului conducerii GF Brăila prin comisarul şef, Marcel Constantin, de a furniza informaţii de interes public solicitate de ziarul nostru în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la astfel de informaţii. Tot legat de acest caz, Corpul de Control ar urma să ancheteze şi reclamaţia "Obiectiv" cu privire la abuzul săvârşit de conducerea GF Brăila prin anularea acreditării reporterului nostru pe lângă această instituţie. De asemenea, tematica de control a echipei de la ANAF vizează clarificarea şi stabilirea veridicităţii unor reclamaţii formulate de agenţi economici locali dar şi de comisari ai GF Brăila care îl vizează direct pe Marcel Constantin, reclamaţii care au ajuns şi la DNA.
Legat de plângerile "Obiectiv" în ceea ce priveşte deconcentrata locală, Comisariatul General al Gărzii Financiare a promis că după finalizarea anchetei ne va prezenta concluziile.
Scurt istoric
Marcel Constantin este comisar şef al Gărzii Financiare Brăila din luna august 1991, cu menţiunea că au existat, totuşi, două episoade în care nu a ocupat fotoliul de conducere. De exemplu, pentru o scurtă perioadă de timp, în primăvara anului 2008, conducerea ANAF a hotărît schimbarea prin rotaţie, pentru o perioadă de până la 6 luni, a mai multor comisari şefi ai secţiilor judeţene ale Gărzii Financiare, printre care şi Marcel Constantin. Pe toată perioada de detaşare nu a venit nimeni să-i ţină locul. Al doilea episod s-a înregistrat în primăvara anului trecut când, cu sprijinul PSD local, Marcel Constantin a fost înlăturat de la conducerea instituţiei. A dat imediat în judecată Ministerul de Finanţe şi ANAF, instanţa hotărând, până la judecarea pe fond, repunerea lui pe funcţie plus plata drepturilor salariale cuvenite. De subliniat că în ultimii ani, prezentarea informaţiilor publice cu privire la activitatea instituţiei s-a restrâns foarte mult, ajungându-se până în punctul în care reporterii aflau despre activitatea GF Brăila doar din rapoartele prezentate în mod obligatoriu în şedinţele Colegiului Prefectural. Iar istoria se repetă, întrucât de la revenirea la conducere a lui Constantin, Garda Financiară Brăila şi-a reluat vechile obiceiuri, culminând cu refuzul de a furniza informaţii publice la solicitarea unui jurnalist de la cotidianul nostru, căruia i-a fost anulată în mod abuziv acreditarea.
De precizat că Marcel Constantin a fost implicat în scandaluri de presă, cel mai sonor fiind cel legat de o partidă neautorizată de vânătoare sau altfel spus braconaj, dosar în care a fost achitat. Mai nou, procurorii brăileni au dispus efectuarea de cercetări faţă de şeful Gărzii Financiare Brăila, fiind suspectat că ar fi ameninţat un angajat că-l lasă fără loc de muncă dacă spune că ar fi fost implicat într-un fals. Într-un final, cazul a ajuns în atenţia DNA.
Repunerea în funcţie a lui Constantin a avut loc în cursul lunii mai, ceea ce înseamnă că, practic, a lipsit din fruntea GF Brăila circa un an. În toată această perioadă, conducerea instituţiei a fost asigurată pentru o bună bucată de timp de Silviu Stănescu, căruia i-a urmat în funcţie Viorel Munteanu, ambii fiind directori coordonatori.
