• câteva gospodine din comuna Mircea Vodă au ambiţia de a face din localitatea lor un obiectiv turistic cum este în prezent Viscri, satul făcut celebru de prinţul Charles • de câţiva ani, Grupul de Iniţiativă din Mircea Vodă s-a preocupat pentru amenajarea unui muzeu şi pentru implementarea conceptului “Făcut cu drag în Mircea Vodă”, ce vizează produse făcute în mod tradiţional pe plan local • la sfârşitul săptămânii trecute, ambiţioasele gospodine, ajutate de Asociaţia EduCaB, au organizat un proiect pilot în cadrul căruia au invitat turiştii interesaţi să participe la culesul viei, o ocupaţie tradiţională din Bărăgan • au participat circa 15 persoane, care s-au declarat plăcut impresionate de ceea ce are de oferit, din punct de vedere turistic, comuna brăileană
Autorităţile judeţene dar şi populaţia locală par să se fi resemnat cu ideea că satele brăilene nu au acelaşi potenţial turistic ca satele transilvănene, cum ar fi Viscri, de exemplu, făcut celebru de prinţul Charles al Marii Britanii. Nu acelaşi lucru se poate spune despre câteva localnice din comuna Mircea Vodă, reunite de câţiva ani într-un grup de iniţiativă al cărui scop este promovarea comunităţii locale cu tot ce are ea mai frumos, de la casele şi obiceiurile tradiţionale, la mâncăruri şi meşteşuguri specifice locului. Începând din 2015, cu ajutorul Asociaţiei EduCaB România, grupul de iniţiativă s-a preocupat pentru deschiderea unui muzeu care să adune obiecte specifice locului, dar şi pentru lansarea unui proiect de promovare a produselor realizate pe plan local - ţesături, împletituri, dulceţuri, conserve de legume etc -, sub eticheta “Făcut cu drag în Mircea Vodă”.
Mai nou, inimoasele doamne încearcă să facă din comuna lor o destinaţie turistică la fel de căutată ca Viscri sau alte sate deja celebre din Ardeal, Banat, Oltenia sau Moldova. “Am vizitat Viscri şi am văzut cât de mult sunt atraşi oamenii de frumuseţile locului dar şi de obiceiuri şi tradiţii. Ne întrebam cu ce ar putea veni deosebit satul nostru, Mircea Vodă, iar din discuţiile cu localnicii am aflat că la ei nu prea sunt plantaţii de vie ca la noi, cel puţin nu atât de mari. Când le-am povestit despre culesul viei toamna, ne-au spus că acolo nu au această tradiţie. Aşa ne-a venit ideea de a face o acţiune de cules de struguri la care să invităm turişti interesaţi să vadă cum decurge o astfel de activitate în Bărăgan”, ne-a povestit Cornelia Presadă, bibliotecara comunei Mircea Vodă şi membru de bază al grupului de iniţiativă din localitate. La sfârşitul săptămânii trecute, în gospodăria Corneliei Presadă s-a desfăşurat evenimentul “La cules în Mircea Vodă: un sat din Bărăgan”. Promovat pe reţelele de socializare de Asociaţia EduCaB, acest eveniment, ce poate fi privit ca un proiect-pilot a ceea ce ar putea urma pe viitor, a adunat circa 15 participanţi. Unii dintre aceştia au legătură cu EduCaB sau cu Trustul Mihai Eminescu, o altă asociaţie care activează pentru promovarea turismului rural, alţii au venit pur şi simplu după ce au văzut anunţul de pe Facebook. Contra unor tarife modice, participanţii au fost cazaţi în casele localnicilor şi au primit mic dejun, prânz şi cină cu mâncăruri ecologice, preparate de gospodinele din Grupul de Iniţiativă Mircea Vodă. Sâmbătă, 15 septembrie, ei au participat la culesul viei - motivul pentru care au ajuns, de fapt, acolo. A fost culeasă, însă, doar via din curtea Corneliei Presadă, formată din câteva rânduri întinse pe circa 50 de metri lungime. O suprafaţă prea mică pentru atâta forţă de muncă! Deşi neexperimentaţi, turiştii au dat gata mica plantaţie de viţă de vie în nici o oră şi jumătate, şi mulţi dintre ei ar fi vrut să mai aibă ce culege, dacă tot au venit să simtă pe proprie piele cum decurge o astfel de activitate. Gazdele le-au explicat, însă, că deocamdată via din câmp nu s-a copt suficient, deci momentan trebuie să se mulţumească doar cu mica porţie de muncă de care au avut parte. Cum încă nu venise ora prânzului, turiştii au fost invitaţi la un pahar de vorbă şi de vişinată, la umbra unui nuc din grădină. Acolo au pus ţara la cale preţ de vreo oră, iar pentru că încă nu dispăruse cheful de muncă au pus ochii pe cele câteva rânduri de porumb aflate lângă viţa de vie. “Să culegem şi porumbul!”, a propus cineva, iar gospodarii-gazdă au primit ideea cu bucurie. Aşa se face că, în nici 20 de minute, ştiuleţii de porumb de pe micul lot erau deja culeşi şi duşi în porumbar.
Ştergându-şi satisfăcuţi sudoarea de pe frunte, turiştii-vizitatori s-au aşezat la masă, fiind serviţi cu borş de pasăre şi sărmăluţe în foi de viţă. După prânz, a fost programată faza a doua a programului de muncă, şi anume mustitul. Sătui şi oarecum toropiţi de căldura amiezei, turiştii s-au urnit mai greu să participe la zdrobitul strugurilor, însă până la urmă treaba a mers ca unsă, iar când o doamnă îmbrăcată în cămaşă de pânză cu motive tradiţionale s-a oferit să calce strugurii cu picioarele goale, aşa cum se proceda acum o sută de ani, aplauzele şi chiotele de veselie au umplut văzduhul, de jur împrejurul gospodăriei.
Sâmbătă, turiştii au încheiat seara cu un grătar tradiţional, iar duminică s-au plimbat prin sat, au vizitat muzeul amenajat într-o căsuţă cochetă şi au participat la o lecţie pe viu oferită de Vasilica Panait, mama bibliotecarei Cornelia Presadă, care le-a arătat cum se ţes preşuri la un război vechi de zeci de ani. Vizita s-a încheiat, duminică, cu o masă festivă.
Impresii bune, speranţe de viitor
“A fost o experienţă interesantă, cu siguranţă o să mai particip la astfel de acţiuni, în măsura în care îmi va permite timpul”, ne-a spus Nelu Chesaru, un brăilean care a aflat despre eveniment de pe reţelele de socializare şi s-a înscris fără să stea prea mult pe gânduri. Acesta a venit însoţit de prietena sa din Sibiu, Nicoleta Chiper, care a mărturisit că i s-a părut un week-end foarte frumos, şi-a făcut prieteni şi atmosfera a fost super. “Mi-am amintit de copilărie”, a adăugat sibianca. Acelaşi lucru ni l-a spus şi Mihaela Alexandru, care în prezent locuieşte în Constanţa, dar este brăileancă la origini, şi chiar a copilărit în comuna Mircea Vodă, la bunicii care între timp s-au dus la cele veşnice. Mihaela a aflat despre evenimentul organizat aici de la prietena sa Andreea Chifor, care cunoaşte pe cineva din Asociaţia EduCaB. “E prima dată când particip la culesul viei şi porumbului. E foarte frumos şi cred că proiectul va avea succes. Mâncarea e bună şi oamenii sunt veseli”, ne-a spus Andreea.
Membrele Grupului de Iniţiativă Mircea Vodă ne-au mărturisit că organizarea unui astfel de eveniment nu a fost chiar uşoară dar că în viitor, pe măsură ce vor începe să capete experienţă, vor şti mai bine ce au de făcut. Deocamdată, ele încearcă să ia ce e mai bun din ceea ce au văzut în timpul vizitei la Viscri. Astfel, la fel ca gospodinele din satul transilvănean, care îşi înşiră mărfurile în faţa porţilor, şi doamnele de la Mircea Vodă au pregătit pentru turişti borcane cu dulceaţă, dar şi ilice, ciorapi de lână sau veste croşetate, în speranţa că vor reuşi să vândă cât mai multe bucăţi. “Dacă acelea de acolo pot să îşi vândă produsele, noi de ce n-am putea!?”, se întreabă retoric Lila Năstase, 67 de ani, croitoreasă de meserie, actualmente pensionară. Dna. Lila i-a întâmpinat pe turişti cu dulceaţă de casă şi obiecte croşetate cum a ştiut ea mai bine.
În prezent, Grupul de Iniţiativă Mircea Vodă este pe punctul de a se transforma în Asociaţia Social Culturală “Mircenii”. Circa 15 gospodine din sat şi-au unit forţele pentru a pune acest proiect pe picioare. Printre ele, un singur bărbat, Nicu Lazăr, pensionar, fiu al satului, care a locuit ani de zile în Bucureşti dar de ceva vreme a revenit pe meleagurile natale.
Mircenii speră că într-un viitor nu foarte îndepărtat proiecte în genul celui organizat în week-end să devină ceva obişnuit, iar turiştii să vină în număr din ce în ce mai mare să participe activ la activităţile tradiţionale din zona Bărăganului brăilean, să consume mâncăruri tradiţionale, să se cazeze în case cu arhitectură tradiţională şi să cumpere produse făcute în mod tradiţional. Asociaţia EduCaB le este alături localnicilor întreprinzători, sprijinindu-i să îşi atingă scopul. “Avem intenţia de a-i ajuta să închirieze o casă cu arhitectură veche şi să o amenajeze în aşa fel încât să poată fi cazaţi turiştii în condiţii cât mai decente. Practic, trebuie făcută o baie în interiorul casei, iar pentru restul încăperilor păstrat aspectul original”, ne-a declarat Ana Maria Chifor, coordonator EduCaB Brăila.
