* cum au decurs lucrurile în piețele Brăilei, în zilele toride din această săptămână
S-au dus anii când, în zilele de foc ale verii, la Brăila existau corturi ale Crucii Roşii, unde în afara unui pahar cu apă ţi se lua şi tensiunea, iar pe Calea Călăraşilor, de exemplu, se distribuia gratuit câte o sticlă cu apă. În pieţe situaţia era, de asemenea, alta decât acum, iar oraşul avea peste tot cişmele.
Dar mai exact să vedem ce am constatat, pe parcursul acestei săptămâni, în marile pieţe ale Brăilei, pe căldura insuportabilă de afară.
PIAŢA MARE, duminica trecută. Lângă chioşcul de ziare, spre flori, un anunţ fără vreo săgeată indicatoare(!), şi lângă un spaţiu gol. De fapt, toată piaţa are astfel de anunţuri. Citim: “Punct de prim ajutor amplasat în piaţa de producători”. Ne pune în temă un comerciant: “Este tocmai în capătul pieţei, şi acolo ajungi dacă te poţi strecura printre clienţi. Iar cine vine dinspre Roşiori are de făcut vreo două sute de metri. Aşa că folosiți apa de la cișmelele din piață, sunaţi la Salvare sau vă dau eu un pahar cu apă”. Ne încumetăm să ajungem la locul cu pricina, cu săgeţi în ambele sensuri, spre o uşă închisă. Obţinem lămuriri, date cu amabilitate de către personalul pieţei: “Cine are o problemă poate lua loc aici , la aer condiţionat, şi îi dăm un pahar cu apă. Punctul de prim ajutor, vecin cu noi, este închis duminica”. Perseverăm şi revenim în zi de lucru. Două tinere ne declară că sunt asistente; spaţiul este foarte generos, cu dotările necesare şi un mic ventilator. Zâmbind, una dintre asistente vine cu un răspuns surprinzător : “Ştiţi, deschidem doar când afară este o anumită temperatură”.
Probabil, de 50 de grade la umbră.
PIAŢA VIZIRU I. Aşteptăm puţin timp, până când dna administrator deschide un birou cu spaţiu restrâns. “Aici putem primi pe cineva cu probleme şi dispunem de apă”, ne spune. MICROHALA Obor-Hipodrom. Anunţul de pe un afiş cu o blondă apetisantă, este chiar lângă biroul larg, curat şi primitor al dnei administrator. “Puţină odihnă, o apă rece şi o vorbă bună sunt pentru cei ce au necazuri din cauza căldurii. Asistenţă sanitară nu avem”. Tot în aceeaşi piaţă, apă se poate primi şi de la un mic chioşc cu… brânzeturi. Comercianta, aflată afară, lângă o cişmea nu mereu funcţională. Prin uşa deschisă răzbătea mirosul greu de lactate, dar măcar vânzătoarea era gata să dea un pahar cu apă cuiva toropit de căldură.
PIAŢA CONCORDIEI. De la un anunţ (cu săgeţi) la altul, ajungem într-un hol mare şi gol. Vedem un scaun neocupat şi deschidem, totuşi, uşa de la “raionul cu lactate”; amenajat ca la carte şi cu o atmosferă răcoritoare. “Da, intraţi: aici puteţi găsi apă, pahare şi un pic de odihnă. Chiar dacă spaţiul este rezervat numai cumpărătorilor. Însă, asta e”, ne precizează ferm, o doamnă comerciantă. La ieşire, vedem o serie de “chilii” (spaţii comerciale), închise, fără ca aici să fie un adevărat punct de prim ajutor.
PIAŢA SĂRACĂ. Fără GPS, ajungem relativ uşor , la spaţiul destinat “apei şi odihnei”, din biroul încăpător al administratorei. Dispusă să ajute, cât se poate, pe oricine are probleme cu căldura. Tot e ceva…
