Timp de citeva zile, s-a dezbatut la nivel national faptul ca in manualele de istorie si de limba si literatura romana s-au strecurat greseli inadmisibile in opinia unor deputati PRM care l-au interpelat pe Ministrul Educatiei in legatura cu ceea ce lor li se parea ca ar fi inadmisibil.
Discutiile generate au fost foarte ample si, din pacate, s-a ajuns la incriminarea tuturor manualelor, indiferent de autori sau discipline. Profesorii braileni insa sint departe de a accepta concluziile deputatilor si considera ca nu este o tragedie ce s-a intimplat cu manualele scolare, desi lucrurile ar fi putut sa stea mai bine.
"La clasa am abordat chiar si texte usor licentioase, tratindu-le din punct de vedere artistic"
La limba si literatura romana, prof. Doina Balta de la Liceul "Panait Cerna" a spus ca profesorii au posibilitatea de a alege manualul pe care il considera cel mai bun, in functie de textele pe care le contine, de modul de abordare. "Sint si manuale cu texte licentioase, dar totul depinde de profesor. In situatia in care nu sint multumita de fragmentul ales in manual aleg pentru copii un alt fragment sau chiar un alt text. Nu este o drama daca profesorul stie sa-si aleaga strategia adecvata. Problema se pune la nivelul celor care au propus asemenea texte, la nivelul celor care le-au aprobat, punindu-ne pe noi in fata faptului implinit, obligindu-ne sa jonglam. Problema manualelor nu mi se pare atit de grava ca cea a subiectelor publicate pe internet. Nu stiu ce eficienta au aceste subiecte, ce eficienta au si acele rezolvari publicate. Acestea anuleaza statutul profesorului de a forma deprinderile elevilor de a redacta un eseu argumentat. Daca elevul invata un text pe dinafara, unde mai este opinia personala? Elevii in mod sigur vor alege calea mai usoara, de a memora rezolvarile, iar elevii buni se vor teme sa spuna altceva decit se mentioneaza in acele rezolvari de teama ca vor fi depunctati. Unde este stimularea creativitatii?, se intreaba profesoara Doina Balta.
Aceeasi opinie referitoare la solutiile pe care le are un profesor atunci cind manualul nu este satisfacator o are si profesoara Laura Ion de la Liceul "Iorga". Intotdeauna se poate lua un alt text sau un alt fragment. "Nu cred ca este o drama ce se intimpla cu manualele. Este drept, nu sint alese intotdeauna cele mai fericite texte, dar este normal, orice manual este perfectibil. La clasa am abordat chiar si texte usor licentioase, tratindu-le din punct de vedere artistic. Noi trebuie sa motivam si sa argumentam din punct de vedere estetic aceste lucrari, nu din punct de vedere moral. Daca ar fi sa judecam dupa aceste criterii nici o nuvela, nici un roman nu ar mai putea fi discutate pentru ca exista o crima . Din punct de vedere estetic aceste texte se motiveaza", a spus prof. Laura Ion de la Liceul "Iorga".
"Manualul de clasa a XI-a respecta o programa care a fost discutata si respecta strategia Lisabona"
Daca la limba si literatura romana discutiile s-au epuizat rapid, cele stirnite de manualele de istorie au fost si mai aprinse. S-a plecat de la un exemplu oferit din manualul de clasa a XI-a editat la "Sigma" si s-a generalizat. In realitate, profesorii nu cred ca lucrurile sint chiar atit de grave. Profesoara Emilia Lica de la Colegiul "Murgoci" aminteste ca este vorba doar de anumite manuale, iar generalizarea nu este corecta. "Sint autoarea unuia dintre manualele de clasa a XI-a care se fereste de exagerarile politice. Istoricul scrie istorie si incearca sa se mentina echidistant fata de toate formatiunile politice. Ne pastram pe linia istorica a faptului produs. E drept, poate ca ultimii ani nu ar trebui sa faca obiectul unor lectii din manuale pentru ca trezesc pasiuni, implicari, dar este vorba de evenimente foarte importante, care au schimbat cursul vietii, al societatii, a statului si nu ai cum sa faci abstractie. Este o chestiune de bun simt din partea celui care alcatuieste manualul de istorie sa se mentina pe o pozitie neutra si sa mentioneze acele fapte istorice care sint esentiale in mersul general al societatii spre democratie. Nu e relevant sa te legi de o anumita guvernare, de o anumita persoana. Nu stiu daca este cazul sa ne implicam in polemici politice la nivelul manualelor. Este si o chestiune de control din partea comisiilor din minister, care pot spune ca aceste lectii nu merg. Eu stiu ca aceste comisii au recomandat ca in anumite manuale sa se faca anumite modificari. In mod normal aceste manuale nu trebuiau sa treaca decit revizuite la capitolele indicate", a explicat prof. Emilia Lica. Pe de alta parte, profesoara a mai spus ca la lectie cadrul didactic are libertate de constructie, iar un comentariu de presa poate fi folosit ca document, ca instrument pentru formarea gindirii critice la adolescenti. "Mi se pare exagerat felul in care s-a pus problema manualelor de istorie. E pacat sa pierdem istoria. Toate aceste dispute la acest lucru duc. Si in Uniunea Europeana trebuie sa ne pastram identitatea, or, asemenea greseli pot demonetiza istoria ca obiect de invatamint si nu este cazul. S-a exagerat generalizind. “Sigma” a mai facut greseli cu un manual in care era Andreea Esca si nu era Mihai Viteazul", a mai spus prof. Emilia Lica.
Posibilitatea cadrelor didactice de a-si alege manualul dupa care studiaza elevii la clasa a amintit-o si profesoara Corina Pavel de la Colegiul National "Nicolae Balcescu". Ea a spus ca toti profesorii cauta manuale fara greseli, insa cum asa ceva nu exista, se alege un manual si cind se ajunge la o anumita greseala se explica elevilor despre ce este vorba. "Manualul de clasa a XI-a respecta o programa care a fost discutata si respecta strategia Lisabona. Eu nu stiu daca persoanele care au contestat cunosc aceste documente si stiu la ce se refera. Ceea ce deranjeaza este faptul ca nu se mai acorda atentie istoriei nationale, dar istoria nationala se studiaza integrat in istoria europeana. Sint conexiuni, legaturi intre cele doua. Pe contestatari i-a mai deranjat ca nu mai este vechea prezentare cronologica, dar acesta este un criteriu depasit in predarea istoriei. Nu sint exagerari in manualele de istorie. Poate ca in unele se acorda o atentie mai mare unei anumite teme, dar acest lucru este la latitudinea celui care face manualul, iar profesorul alege. Istoria recenta se dezvolta in manuale in toate tarile europene si este domeniul cel mai studiat de copiii din statele europene. Ei cunosc personalitatile politice, scriitorii contemporani, ceea ce la noi nu prea se intimpla, nu prea se cunosc date despre istoria contemporana. Aceste controverse au aparut pe linie politica, datorita personalitatilor care apartin unui partid sau altul. Poate ca intr-adevar autorii unor manuale ar trebui sa evite aceste controverse si sa se refere la personalitatile care sint in organizatii nonguvernamentale si atunci cred ca problema ar fi rezolvata", a spus prof. Corina Pavel. Profesorii sustin ca manualul este doar un instrument, ca de acolo elevul isi ia informatiile de baza, insa el mai are si alte surse de informare, iar in acest context manualele de istorie nu pot avea o influenta negativa. Profesoara Corina Pavel crede ca toate contestarile schimbarilor din manuale tin de mentalitate. "In martie voi participa la o conferinta in Slovenia pe tema politicii fata de predarea istoriei, a problematicii armonizarii predarii istoriei in scoli. Noi educam viitorii cetateni si din aceasta perspectiva nu cred ca ar fi bine sa se scoata istoria recenta din manuale. In fostele manuale de istorie perioada secolului XX era aproape ignorata in perioada comunista, tocmai pentru a pregati cetateni obedienti, care sa nu aiba opinii proprii. Intr-adevar e o mare responsabilitate pentru cei care fac manualele, sa fie atenti la alegerea personalitatilor prezentate in manuale, o responsabilitate este a profesorului de la clasa, dar toate statele europene merg foarte mult pe istoria contemporana pentru ca ii pregatesc pe elevi pentru viata sociala", a mai spus prof. Corina Pavel.
Despre toate aceste discutii, directorul Liceului "Iorga", prof. Mircea Morosan, a spus ca s-a ajuns sa se faca politica istoriei in loc de istoria politicii. "Partizanatul fata de o anumita ideologie sau fata de un anumit partid se rasfringe si asupra manualelor de istorie. In perioada interbelica, in manuale se aduceau in fata copiilor evenimentele importante, nu se aduceau chestii de culise despre o personalitate sau alta. Atunci era mai multa echidistanta fata de evenimente si era mai bine", directorul Liceului "Iorga", prof. Mircea Morosan.
Discutiile generate au fost foarte ample si, din pacate, s-a ajuns la incriminarea tuturor manualelor, indiferent de autori sau discipline. Profesorii braileni insa sint departe de a accepta concluziile deputatilor si considera ca nu este o tragedie ce s-a intimplat cu manualele scolare, desi lucrurile ar fi putut sa stea mai bine.
"La clasa am abordat chiar si texte usor licentioase, tratindu-le din punct de vedere artistic"
La limba si literatura romana, prof. Doina Balta de la Liceul "Panait Cerna" a spus ca profesorii au posibilitatea de a alege manualul pe care il considera cel mai bun, in functie de textele pe care le contine, de modul de abordare. "Sint si manuale cu texte licentioase, dar totul depinde de profesor. In situatia in care nu sint multumita de fragmentul ales in manual aleg pentru copii un alt fragment sau chiar un alt text. Nu este o drama daca profesorul stie sa-si aleaga strategia adecvata. Problema se pune la nivelul celor care au propus asemenea texte, la nivelul celor care le-au aprobat, punindu-ne pe noi in fata faptului implinit, obligindu-ne sa jonglam. Problema manualelor nu mi se pare atit de grava ca cea a subiectelor publicate pe internet. Nu stiu ce eficienta au aceste subiecte, ce eficienta au si acele rezolvari publicate. Acestea anuleaza statutul profesorului de a forma deprinderile elevilor de a redacta un eseu argumentat. Daca elevul invata un text pe dinafara, unde mai este opinia personala? Elevii in mod sigur vor alege calea mai usoara, de a memora rezolvarile, iar elevii buni se vor teme sa spuna altceva decit se mentioneaza in acele rezolvari de teama ca vor fi depunctati. Unde este stimularea creativitatii?, se intreaba profesoara Doina Balta.
Aceeasi opinie referitoare la solutiile pe care le are un profesor atunci cind manualul nu este satisfacator o are si profesoara Laura Ion de la Liceul "Iorga". Intotdeauna se poate lua un alt text sau un alt fragment. "Nu cred ca este o drama ce se intimpla cu manualele. Este drept, nu sint alese intotdeauna cele mai fericite texte, dar este normal, orice manual este perfectibil. La clasa am abordat chiar si texte usor licentioase, tratindu-le din punct de vedere artistic. Noi trebuie sa motivam si sa argumentam din punct de vedere estetic aceste lucrari, nu din punct de vedere moral. Daca ar fi sa judecam dupa aceste criterii nici o nuvela, nici un roman nu ar mai putea fi discutate pentru ca exista o crima . Din punct de vedere estetic aceste texte se motiveaza", a spus prof. Laura Ion de la Liceul "Iorga".
"Manualul de clasa a XI-a respecta o programa care a fost discutata si respecta strategia Lisabona"
Daca la limba si literatura romana discutiile s-au epuizat rapid, cele stirnite de manualele de istorie au fost si mai aprinse. S-a plecat de la un exemplu oferit din manualul de clasa a XI-a editat la "Sigma" si s-a generalizat. In realitate, profesorii nu cred ca lucrurile sint chiar atit de grave. Profesoara Emilia Lica de la Colegiul "Murgoci" aminteste ca este vorba doar de anumite manuale, iar generalizarea nu este corecta. "Sint autoarea unuia dintre manualele de clasa a XI-a care se fereste de exagerarile politice. Istoricul scrie istorie si incearca sa se mentina echidistant fata de toate formatiunile politice. Ne pastram pe linia istorica a faptului produs. E drept, poate ca ultimii ani nu ar trebui sa faca obiectul unor lectii din manuale pentru ca trezesc pasiuni, implicari, dar este vorba de evenimente foarte importante, care au schimbat cursul vietii, al societatii, a statului si nu ai cum sa faci abstractie. Este o chestiune de bun simt din partea celui care alcatuieste manualul de istorie sa se mentina pe o pozitie neutra si sa mentioneze acele fapte istorice care sint esentiale in mersul general al societatii spre democratie. Nu e relevant sa te legi de o anumita guvernare, de o anumita persoana. Nu stiu daca este cazul sa ne implicam in polemici politice la nivelul manualelor. Este si o chestiune de control din partea comisiilor din minister, care pot spune ca aceste lectii nu merg. Eu stiu ca aceste comisii au recomandat ca in anumite manuale sa se faca anumite modificari. In mod normal aceste manuale nu trebuiau sa treaca decit revizuite la capitolele indicate", a explicat prof. Emilia Lica. Pe de alta parte, profesoara a mai spus ca la lectie cadrul didactic are libertate de constructie, iar un comentariu de presa poate fi folosit ca document, ca instrument pentru formarea gindirii critice la adolescenti. "Mi se pare exagerat felul in care s-a pus problema manualelor de istorie. E pacat sa pierdem istoria. Toate aceste dispute la acest lucru duc. Si in Uniunea Europeana trebuie sa ne pastram identitatea, or, asemenea greseli pot demonetiza istoria ca obiect de invatamint si nu este cazul. S-a exagerat generalizind. “Sigma” a mai facut greseli cu un manual in care era Andreea Esca si nu era Mihai Viteazul", a mai spus prof. Emilia Lica.
Posibilitatea cadrelor didactice de a-si alege manualul dupa care studiaza elevii la clasa a amintit-o si profesoara Corina Pavel de la Colegiul National "Nicolae Balcescu". Ea a spus ca toti profesorii cauta manuale fara greseli, insa cum asa ceva nu exista, se alege un manual si cind se ajunge la o anumita greseala se explica elevilor despre ce este vorba. "Manualul de clasa a XI-a respecta o programa care a fost discutata si respecta strategia Lisabona. Eu nu stiu daca persoanele care au contestat cunosc aceste documente si stiu la ce se refera. Ceea ce deranjeaza este faptul ca nu se mai acorda atentie istoriei nationale, dar istoria nationala se studiaza integrat in istoria europeana. Sint conexiuni, legaturi intre cele doua. Pe contestatari i-a mai deranjat ca nu mai este vechea prezentare cronologica, dar acesta este un criteriu depasit in predarea istoriei. Nu sint exagerari in manualele de istorie. Poate ca in unele se acorda o atentie mai mare unei anumite teme, dar acest lucru este la latitudinea celui care face manualul, iar profesorul alege. Istoria recenta se dezvolta in manuale in toate tarile europene si este domeniul cel mai studiat de copiii din statele europene. Ei cunosc personalitatile politice, scriitorii contemporani, ceea ce la noi nu prea se intimpla, nu prea se cunosc date despre istoria contemporana. Aceste controverse au aparut pe linie politica, datorita personalitatilor care apartin unui partid sau altul. Poate ca intr-adevar autorii unor manuale ar trebui sa evite aceste controverse si sa se refere la personalitatile care sint in organizatii nonguvernamentale si atunci cred ca problema ar fi rezolvata", a spus prof. Corina Pavel. Profesorii sustin ca manualul este doar un instrument, ca de acolo elevul isi ia informatiile de baza, insa el mai are si alte surse de informare, iar in acest context manualele de istorie nu pot avea o influenta negativa. Profesoara Corina Pavel crede ca toate contestarile schimbarilor din manuale tin de mentalitate. "In martie voi participa la o conferinta in Slovenia pe tema politicii fata de predarea istoriei, a problematicii armonizarii predarii istoriei in scoli. Noi educam viitorii cetateni si din aceasta perspectiva nu cred ca ar fi bine sa se scoata istoria recenta din manuale. In fostele manuale de istorie perioada secolului XX era aproape ignorata in perioada comunista, tocmai pentru a pregati cetateni obedienti, care sa nu aiba opinii proprii. Intr-adevar e o mare responsabilitate pentru cei care fac manualele, sa fie atenti la alegerea personalitatilor prezentate in manuale, o responsabilitate este a profesorului de la clasa, dar toate statele europene merg foarte mult pe istoria contemporana pentru ca ii pregatesc pe elevi pentru viata sociala", a mai spus prof. Corina Pavel.
Despre toate aceste discutii, directorul Liceului "Iorga", prof. Mircea Morosan, a spus ca s-a ajuns sa se faca politica istoriei in loc de istoria politicii. "Partizanatul fata de o anumita ideologie sau fata de un anumit partid se rasfringe si asupra manualelor de istorie. In perioada interbelica, in manuale se aduceau in fata copiilor evenimentele importante, nu se aduceau chestii de culise despre o personalitate sau alta. Atunci era mai multa echidistanta fata de evenimente si era mai bine", directorul Liceului "Iorga", prof. Mircea Morosan.
