• este vorba despre Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară “Brăila Gaz” constituită între mai multe localităţi din judeţul Brăila pentru a realiza un studiu de fezabilitate în baza căruia ar trebui extinsă reţeaua de gaze prin intermediul “Transgaz” • până acum s-au mai înscris 25 de comune şi oraşul Însurăţei • consilierii judeţeni PNL au propus ca amendament retragerea CJ Brăila din ADI “Brăila Gaz” dacă după 12 luni nu există rezultate, însă propunerea le-a fost respinsă • liderul PNL Brăila Alexandru Dănăilă a avertizat că foarte multe comune plănuiesc să încheie asocieri individuale cu furnizori privaţi pentru reţelele de gaz • acesta a acuzat că prin înfiinţarea asociaţiei, PSD-iştii urmăresc doar să mai creeze locuri “călduţe” şi bine plătite pentru oamenii lor
Mega-proiectul investiţional pentru extinderea reţelei de gaz la nivelul judeţului, prezentat primarilor în luna iulie de preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, alături de conducerea “Transgaz” SA, începe să prindă contur. Mai exact, la cea mai recentă şedinţă ordinară a Consiliului, a fost aprobat un proiect privind aderarea judeţului Brăila la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de Utilitate Publică (ADI) “Brăila Gaz”, înfiinţată de o parte dintre primarii brăileni. Concret, din această asociaţie fac parte până în prezent 26 de Unităţi Administrativ Teritoriale (UAT), cu tot cu CJ Brăila. Discutăm despre oraşul Însurăţei şi comunele Bărăganu, Berteştii de Jos, Bordei Verde, Cireşu, Ciocile, Dudeşti, Galbenu, Gemenele, Jirlău, Movila Miresii, Racoviţa, Râmnicelu, Romanu, Scorţaru Nou, Siliştea, Surdila Găiseanca, Surdila Greci, Şuţeşti, Tichileşti, Traian, Tudor Vladimirescu, Unirea, Victoria, Viziru şi Zăvoaia.
Restul UAT-urilor, nu s-au înghesuit să adere la această entitate. Adică: oraşele Ianca şi Făurei, comunele Cazasu, Chiscani, Frecăţei, Gradiştea, Gropeni, Măraşu, Măxineni, Mircea Vodă, Roşiori, Salcia Tudor, Stăncuţa, Tufeşti, Ulmu, Vădeni şi Vişani. Ei bine, tocmai acest lucru a stârnit contre la nivelul consilierilor judeţeni, după ce liberalii au criticat oportunitatea realizării ADI “Brăila Gaz”, acuzând că în esenţă se realizează o nouă structură unde PSD-iştii îşi vor promova oamenii pe “locuri călduţe” şi bine plătite.
Liberalii au propus un amendament, însă nu a fost acceptat
Pe scurt, scopul acestei entităţi este de a realiza un Master Plan format din mai multe studii de fezabilitate pe care le vor realiza separat toate UAT-urile membre ADI “Brăila Gaz”. Ulterior, toate documentele se vor pune cap la cap, iar documentul final se va trimite către Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei spre avizare apoi şi la Minsterul Economiei şi la “Transgaz” care va realiza conducta de transport gaze naturale. Scopul, după cum s-a explicat în luna iulie, este acela de a oferi o bază de clienţi mult mai avantajoasă pentru “Distrigaz”, şi de a avea un singur distribuitor de gaze în tot judeţul.
Liderul PNL Brăila, consilierul judeţean Alexandru Dănăilă, a propus un amendament la proiectul privind aderarea CJ Brăila la ADI “Brăila Gaz” privind condiţionarea prezenţei în această entitate pe un termen îndelungat, tocmai plecând de la rezultatele care se vor obţine sau nu. Mai exact, dacă într-un an de zile nu se va face nimic concret, CJ Brăila să iasă din asociaţie.
“Este bine că s-a mai constituit o asociere care să gestioneze probabil un master plan pentru reţeaua de gaze din judeţ, că bănuiesc că ăsta e scopul. Sunt în schimb câteva primării care fac parte deja din această asociere şi care sunt nemulţumite de modul în care se desfăşoară activitatea. (...) În 12 luni, din informaţiile pe care le am, probabil că o parte dintre localităţi vor semna contracte de asociere individuale. Cei care sunt rentabili. Cei care nu sunt rentabili, vor rămâne în asociaţie. Şi noi vom rămâne cu aceştia. Indiferent ce discuţii aţi avut, noi ne vom trezi cu o asociaţie care nu va avea niciun obiect. Doar că se vor crea nişte funcţii acolo, plătite cu nişte sume destul de importante, unde vor fi puşi tot probabil nişte membri PSD, pentru că se întâmplă ca PSD-ul încă să mai aibă majoritate. Şi noi vrem să prevenim acest lucru”, a declarat Dănăilă.
La rândul său, preşedintele CJ Brăila Francisk Chiriac a explicat că tocmai primarii l-au rugat ca entitatea pe care o conduce să facă parte din ADI “Brăila Gaz”. De altfel, a fost şi o pretenţie a conducerii “Transgaz” care nu a considerat că este oportun să discute cu toţi 26 de primari membri ai asociaţiei, de fiecare dată când se va lua o hotărâre.
“În 12 luni nu ştiu dacă o să reuşim noi să avem în integralitate Master Planul, pentru că în momentul de faţă sunt vreo 27 de UAT-uri care au aderat. Poate vor adera şi celelalte. Am să vă spun pe scurt discuţiile pe care le-am avut la «Transgaz». Ca autoritate, «Transgazul» este dispus să mărească infrastructura de transport gaze pentru judeţul Brăila, dar nu vrea să discute decât cu Consiliul Director. Deci cu preşedintele Consiliului Judeţean şi doi - trei primari. Am luat hotărârea să intrăm în această asociere din mai multe motive: e foarte bine să facem un Master Plan prin care judeţul Brăila să aibă posibilitatea să dea către «Transgaz» un număr mai mare de beneficiari. Şi atunci, toate UAT-urile îşi vor face studiile de fezabilitate şi vor fi incluse în acest Master Plan, pentru a avea credibilitatea că această structură, această asociaţie, toţi consumatorii vor fi disponibili şi fezabili pentru «Distrigaz». Ştim foarte bine că şi în momentul de faţă se pot trage gaze la anumite UAT-uri, dar dacă «Distrigazul» refuză să ia distribuţia, atunci nu mai este fezabil”, a declarat Chiriac, făcând precizarea că se aşteaptă ca pe noul exerciţiu financiar 2021 - 2027 de la nivelul Uniunii Europene să se deschidă o axă legată strict de extinderea reţelelor de gaze. Motiv în plus ca Brăila să se grăbească şi să aibă studiile pregătite în acest sens.
“Domnule preşedinte, în situaţia în care PSD mai rămâne la guvernare la nivel naţional şi în situaţia în care viitorul buget al Comisiei Europene, până în următorii 20 de ani va avea posibilitatea contractării unor astfel de credite, în primul rând, politicile trebuie făcute de statul român. Deci până când statul român nu se va hotărî că există intenţia de a extinde reţeaua de gaze la nivel naţional şi pe cea de furnizare de electricitate, Uniunea Europeană poate să ofere această posibilitate, dar în momentul acesta majoritatea fondurilor sunt blocate din cauza politicilor pe care statul român le are. Deci nu vă bazaţi pe ceea ce nu se va întâmpla, haideţi să ne bazăm pe cheltuielile pe care le putem face”, a insistat Dănăilă să îi fie supus votului amendamentul.
Chiriac a făcut acest lucru, dar propunerea PNL-iştilor nu a trecut de votul majorităţii. Ulterior, proiectul a fost aprobat în forma iniţială, cu abţineri din partea consilierilor judeţeni PNL prezenţi în sală.
Precizăm că tot prin intermediul acestei hotărâri, Francisk Chiriac a fost numit ca reprezentant al judeţului în Adunarea Generală a ADI “Brăila Gaz”. Cotizaţia anuală a judeţului va fi aprobată prin hotărâre de Consiliu Judeţean, în cuantumul prevăzut de hotărârea Adunării Generale a Asociaţiei.
