În şedinţa de astăzi, Consiliul Judeţean Brăila ar trebui să decidă destinaţia ce va fi atribuită imobilului de pe Str. Polonă, nr. 14. După cum v-am mai informat, această clădire a fost reabilitată recent de CJ, în urma unei investiţii finanţate cu fonduri europene, în valoare de 2,28 milioane de lei fără TVA (22,8 miliarde de lei vechi n.r.). Lucrările s-au finalizat în toamna anului 2013, însă conducerea CJ nu s-a putut decide ce utilitate să dea imobilului. La sfârşitul lunii martie, pentru a preveni eventualele acuzaţii cum că ar favoriza pe cineva anume, preşedintele CJ, Gheorghe Bunea Stancu, l-a desemnat pe consilierul independent Marian Căpăţână să se ocupe de stabilirea unei destinaţii. Acesta a decis să lanseze o dezbatere publică pe această temă, iar în demersul său a fost sprijinit şi de cotidianul nostru, care a îndemnat cititorii să vină cu propuneri. Timp de mai bine de o lună, pe site-ul ziarului au fost postate numeroase comentarii pe această temă. Dintre acestea, consilierul Marian Căpăţână a selectat şapte, pe care le-a considerat viabile, iar lista a fost depusă la secretariatul CJ, pentru ca în şedinţa din 30 aprilie consilierii să poată lua o decizie.
Iată care sunt cele şapte propuneri redactate de consilierul Căpăţână:
1. Secţie a Muzeului Brăila. La momentul redactării raportului, muzeul brăilean are în patrimoniu piese de o valoare inestimabilă, ce vorbesc de comunitatea brăileană, depozitate fără a fi expuse publicului brăilean.
2. Casa Artelor - instituţie nou creată. În spaţiile elegante şi generoase ale clădirii s-ar putea expune opere de artă ale creatorilor brăileni. Nu trebuie uitate expoziţiile foto, de caricatură, numismatică şi filatelie, toate piesele putând fi oferite spre vânzare. Tot pentru a asigura o autosusţinere financiară, în subsolul clădirii se poate amenaja o cafenea sau o ceainărie în ambientul cărora s-ar putea realiza întâlniri culturale, lansări de carte, dar şi primiri de oaspeţi, personalităţi ale comunităţii brăilene.
3. Casa Minorităţilor - Centrul Cultural Interetnic Brăila. În esenţă, obiectivul lăcaş de cultură va fi deschis tuturor minorităţilor (lipoveni, greci, turci, evrei, bulgari s.a.m.d) pentru şi cu sprijinul comunităţii acestora, în care să desfăşoare acţiuni culturale, ştiinţifice, spectacol şi muzică, editare de broşuri, reviste şi anuare ale comunităţilor. Totodată, se doreşte ca acest centru cultural să fie şi un loc de promovare a comunităţii şi mediului de afaceri brăilean.
4. Club al Tineretului - La această propunere, clădirea va trebui organizată astfel încât să asigure spaţii pentru lansare de carte (lecturi, creaţii proprii, poezie, proză etc), sală de audiţii a compoziţiilor tinerilor talentaţi din judeţul nostru, sală de proiecţii şi filme de colecţie şi documentare, precum şi spaţii pentru jocuri şi divertisment de tipul şah, go, scrabble etc. La subsolul clădirii s-ar putea găzdui un centru de resurse ONG, de la strategie la finanţare şi linie de dezvoltare comunitară.
5. Asociaţia Culturală Licarte. Atribuirea clădirii în vederea folosinţei Asociaţiei Culturale Licarte, organizaţie culturală non-profit, înfiinţată pe lângă Liceul de Artă "Hariclea Darclee". Scopul atribuirii este acela că deşi liceul realizează un număr mare de producţii artistice, cum ar fi concerte, recitaluri, spectacole, expoziţii, acesta se adresează unui public restrâns, întrucât nu dispune de spaţii expoziţionale şi concertistice.
6. Muzeul Figurilor de Ceară. Pornind de la exemplul figurilor de ceară "Madame Tussauds", în care se expun opere în mărime naturală, în marile oraşe ale Europei, brăileanul care a exprimat această idee vine şi cu o propunere inedită, în sensul că figurile de ceară ce vor fi expuse să reprezinte personalităţi mondiale tratate de celebrul medic gerontolog brăilean, prof. dr. Ana Aslan.
7. Muzeul Regional al Comunităţii Evreieşti. Această propunere vizează organizarea în spaţiile clădirii a unui obiectiv cultural sistematizat pe două paliere: Muzeu Regional al Holocaustului şi Muzeu al Comunităţii Evreieşti din Brăila şi Galaţi, avându-se în vedere că un număr însemnat de evrei din aceste oraşe a contribuit la formarea statului Israel, pe 14 mai 1948. De asemenea, se doreşte, cu sprijinul Comunităţii Evreieşti, şi realizarea unui centru de promovare pe toate planurile a relaţiilor româno-israeliene.
Imobil cu aer aristocratic, cum se făceau pe vremuri la Brăila
După cum v-am mai informat, lucrările de reabilitare a clădirii de pe Str. Polonă, nr. 14, ce a găzduit zeci de ani Casa de Cultură a municipiului Brăila, au constat, în primul rând, în consolidarea structurii de rezistenţă. Pentru redarea aspectului iniţial al imobilului, a fost demolată o construcţie realizată ulterior peste clădirea originală, degajându-se astfel o porţiune a faţadei de nord. S-a lucrat intens la refacerea elementelor arhitecturale interioare şi exterioare, prin realizarea de tencuieli, vopsitorii, reabilitare structurală a planşeelor şi şarpantei, schimbarea învelitorii. Partea de utilităţi a fost refăcută integral, imobilul dispunând acum de o centrală termică şi de un sistem de climatizare centralizat.
De execuţia lucrărilor de reabilitare s-a ocupat societatea "Confort 2000" SRL Brăila, care a câştigat licitaţia organizată de CJ. Angajaţii acestei firme au reuşit să readucă la viaţă frumoasele decoraţiuni interioare realizate din ipsos, restaurând totodată şi uşile masive din lemn. În holul de onoare s-au păstrat şi recondiţionat placajele din marmură iniţiale, într-un birou s-au păstrat şi recondiţionat lambriurile originale. Cine intră acum în clădirea de pe Polonă, "respiră" puţin din parfumul epocii de glorie a Brăilei, când elita oraşului "importa" aici rafinamentul şi luxului Occidentului. Casa a fost construită după anul 1900 - 1904 sau 1922, nu se ştie foarte exact -, iar primul proprietar se pare că a fost o familie Alexiu, care avea o avere considerabilă în perioada respectivă.
După reabilitare, clădirea a rămas cu regim de înălţime subsol parţial, plus parter, plus mansardă parţială. La subsol, există o zonă special amenajată pentru centrala termică şi o zonă cu scară de acces şi patru celule de beci. La parter există portic, hol de onoare, şase încăperi, grup sanitar pentru femei şi grup sanitar pentru bărbaţi. Mansarda e formată dintr-un hol de acces şi două încăperi.
Rămâne de văzut ce folosinţă îi vor atribui până la urmă consilierii judeţeni. După cum a declarat în repetate rânduri preşedintele CJ, Gheorghe Bunea Stancu, nu este de acord cu ideea ca acolo să funcţioneze o secţie a Muzeului Brăilei. Cert este, însă, că imobilul nu poate avea o altă destinaţie decât una culturală, deoarece acest lucru este stipulat în contractul de finanţare pe bani europeni a lucrărilor de reabilitare.
